Kind of A Deep Blue Christmas :)

Odetta

Odetta - Hit Or Miss
http://www.youtube.com/watch?v=gVNeozIH2SQ

Odetta : The Times They Are A-Changin' 
http://www.youtube.com/watch?v=fG48fLC5Eao

Odetta Sings "Sometimes I Feel Like a Motherless Child"
http://www.youtube.com/watch?v=Ce8ix4VGR2w

Odetta - Livin' with the blues 
http://www.youtube.com/watch?v=DRPSkHrfdqc&list=AL94UKMTqg-9DCil10Aiwh-h__PijeT90N

Marian Anderson

Marian Anderson sings "Hear de lam's a-cryin'"
http://www.youtube.com/watch?v=v3pvIBhbkfg

Marian Anderson "Ave Maria" by Schubert
http://www.youtube.com/watch?v=t2asMAfRKH0

Marian Anderson - Deep River 
http://www.youtube.com/watch?v=Q8J0_F78UO8

Marian Anderson -- Dere's No Hidin Place Down Dere & Every Time I Feel De Spirit
http://www.youtube.com/watch?v=Rb4k6r9PxKY

Miles Davis
 
Miles Davis - Kind Of Blue (Full Album) (Full HD 1080p) Jazz HQ Sound (6 Gigabyte Upload) 
http://www.youtube.com/watch?v=hB669XXjnUg

John Coltrane

John Coltrane - Blue Train (Full Album).wmv  
http://www.youtube.com/watch?v=vjI8ruaL4D0

Theloniuos Sphere Monk 

John Coltrane & Thelonious Monk - Nutty 
http://www.youtube.com/watch?v=XqfC1lNAn_g

THELONIOUS MONK - Blue Monk
http://www.youtube.com/watch?v=SmhP1RgbrrY

 John Coltrane & Thelonious Monk Quartet - Trinkle, Tinkle

http://www.youtube.com/watch?v=hMiMpjBxFQQ

John Coltrane & Thelonious Monk Septet - Off Minor (Original Take 5)
http://www.youtube.com/watch?v=U0wK6A32vjw

John Coltrane & Thelonious Monk - Bye-Ya
http://www.youtube.com/watch?v=_ZjsMIAEBU4

Monk's Dream - Thelonious Monk [FULL ALBUM] [HQ]

http://www.youtube.com/watch?v=RnIzdwdtsj4

Lullaby

Nick Cave & Current 93 - All The Pretty Little Horses
http://www.youtube.com/watch?v=TWg4dnXCpt8

Selectzii din Swift: In eventualitatea in care ... :)

... acest sfarshit al lumii se va lasa cu disparitzia unei specii,
pe alocuri inteligente sa-i zicem,
hmm, de ce sa nu recunosc totushi acum :)
mi-am reamintit eu asha de un candidat destul de bun
despre care am mai vb pe aici 
care shi in opinia
domnului Swift 
http://en.wikipedia.org/wiki/Jonathan_Swift
poate ar face o figura :)
mai frumoasa ca specie dominanta :)
shi pt asta chiar o sa pun pe aici nishte fragmente
din relatarea unei calatorii a unui drag personaj de-al dumnealui
 http://en.wikipedia.org/wiki/Lemuel_Gulliver
prezentate la un moment dat , cu un anumit prilej, intr-un cerc mai restrans :).
oricum chiar dc nu se lasa cu disparitzii, parerea mea e ca
unor exemplare dintr-o anume specie, ce se pretind, de asta data, inteligente,
nu le-ar strica sa mai ia de pe aici shi cate un exemplu,
cel putzin in unele privintze :).

personal punctul cu care sunt in total asentiment
sunt practicile, sa le spunem medicale
cu un enorm succes intr-adevar, in anumite cazuri :).

iar cel cu care sunt in total dezacord, asha cum am mai implicat shi pe aici,
e amestecul altora in privintza anumitor alegeri care in opinia mea,
nu chiar doar opinia de fapt :)
ar trebui sa fie subiectul unei decizii proprii shi personale
shi care nu suporta intruziuni ori alte chestiutze
sa le spunem, din partea nimanui.
mda.

ei, acum fiecare sa aprecieze shi sa dezavueze
ceea ce are pana la urma inclinatzia naturala sa faca
shi de ce nu, chiar placerea :).

<<

SELECTII DIN SWIFT

A PATRA CALATORIE

DESPRE CAI SI OAMENI

ADICA 

HOUNYHNHNM-IMI SI YAHOO-I

ASA CUM APAR PE AICI

Această părere a lui era întărită de faptul că trupul mea semăna aproape întru totul cu al celorlalţi yahoo-i, deosebindu-mă doar în ceea ce priveşte puterea, iuţeala şi hărnicia, scurtimea ghearelor sau alte câteva lucruri ce nu puteau fi puse în seama naturii. Tot astfel, din cele ce-i spusesem des­pre viaţa, obiceiurile şi faptele noastre, îşi dădea seama că şi între alcătuirea minţilor noastre asemănarea este la fel de mare. Mi-a mai spus că yahoo-ii se urăsc între ei mai mult decât se urăsc orice alte animale, iar motivul pe care-l in­vocau de obicei era înfăţişarea hidoasă a semenilor lor — hi­doşenie pe care fiecare din ei o descoperea la celălalt, dar niciodată la el însuşi. Toate acestea l-au făcut să reflecteze asupra unui lucru şi anume că nu sîntem chiar cu totul lip­siţi de minte, atunci când ne acoperim trupurile, deoarece în felul acesta ascundem multe hidoşenii, altminteri greu de în­durat. Continuă să-mi arate că de-abia acum îşi dădea seama că certurile dintre dobitoacele din ţara lui aveau aceleaşi pri­cini ca şi certurile noastre, după cum i le zugrăvisem eu. Căci, zicea el, dacă arunci în mijlocul a cinci yahoo-i hrană care ar îndestula cincizeci, lighioanele acestea în loc să se apuce să mănânce în linişte, se vor lua la bătaie, fiecare do­rind să aibă toată mâncarea numai pentru sine. De aceea, un servitor stătea veşnic lingă yahoo-i, când aceştia păşteau pe câmp, în timp ce dobitoacele care rămâneau .acasă erau priponite la oarecare distanţă unele de altele. Dacă o vacă murea de bătrâneţe sau din cine ştie ce altă pricină, înainte ca un houyhnhnm s-o pună la o parte pentru yahoo-ii săi, cei din vecini veneau în cete ca s-o fure şi se isca atunci o-încăierare ca acelea pe care i le descrisesem eu, yahoo-ii dintr-o tabără pricinuindu-le răni cumplite celorlalţi, deşi rare­ori se întâmpla ca ei să se omoare între dânşii, deoarece le lipseau uneltele potrivite aducătoare de moarte, pe care le născociseră semenii mei. Alteori, între yahoo-ii din împreju­rimi se încingeau bătălii asemănătoare fără nici o pricină vădită, cei dintr-un ţinut aşteptând prilejul de a-i ataca pe ceilalţi, înainte ca aceştia să fie pregătiţi.

279

Dacă însă văd că nu le merge, yahoo-ii se întorc acasă şi, în lipsa unui vrăjmaş, se încaieră între ei, făcând ceea ce eu numisem un război civil. Mi-a mai spus că unele câmpii din ţinutul acela sânt pre­sărate cu pietre ce strălucesc în diferite culori, care plac grozav de mult yahoo-ilor. Atunci când aceste pietre stau împlântate în pământ (cum se întâmplă adesea), ei sânt în stare ; să scurme cu ghearele zile întregi ca să le scoată, apoi le duc v cu ei şi le ascund grămezi-grămezi în culcuşurile lor, privind cu teamă în juru-le, ca nu cumva semenii lor să le descopere comoara. Stăpânul meu nu înţelegea de fel motivul acestei pofte nefireşti, după cum nu vedea nici folosul pe care astfel de pietre l-ar putea aduce unui Yahoo ; acum însă bănuia că purcede din aceeaşi zgârcenie pe care eu o pusesem pe seama firii omeneşti. Odată, din dorinţa de a vedea ce se întâmplă, mutase pe ascuns o grămadă de pietre din acestea din locul unde le îngropase unul din yahoo-ii lui şi scârbosul animal, negăsindu-şi comoara, prinse a se văicări ca în gură de şarpe, adunând toată turma la locul cu pricina ; apoi se puse pe nişte urlete cumplite şi se repezi să-i muşte şi să-i sfâşie cu ghearele pe ceilalţi ; în cele din urmă, începu să se stingă cu zile, căci nu mai mânca, nu dormea şi nici de muncă nu mai era bun ; până într-o zi, când stăpânul porunci unui ser­vitor să-i ducă în taină pietrele în aceeaşi groapă şi să le ascundă acolo ca mai înainte. Descoperindu-le, yahoo-ul îşi recapătă de îndată vioiciunea şi buna dispoziţie, dar avu grijă să-şi mute comoara într-o ascunzătoare mai ferită, fiind de atunci încoace un animal foarte supus.

Stăpânul meu mă încredinţa de asemenea (lucru pe care de altfel îl observasem şi eu), că pe câmpiile unde aceste pietre lucitoare se găsesc mai din belşug, acolo se dau cele mai multe şi mai aprige bătălii, pricinuite de veşnicile năvă­liri ale yahoo-ilor din vecini.

Mi-a mai arătat că se întâmplă adesea ca doi yahoo-i des­coperind o astfel de piatră pe câmp şi sfădindu-se care din ei să ia piatra, să vină un al treilea şi să le-o sufle de sub nas, fapt pe care stăpânul meu îl socotea întrucâtva asemănător cu procesele noastre. Eu mi-am zis că este spre binele nostru, al oamenilor, să nu încerc să-i schimb părerea, deoarece sen-, ţinta de care mi-a pomenit mai târziu era mult mai dreaptă decât multe din hotărârile noastre judecătoreşti : cei doi îm­pricinaţi nu pierdeau nimic în afară de piatra pentru care se certau, pe câtă vreme curţile noastre judecătoreşti nu ar fi încheiat procesul până când amândoi împricinaţii nu si-ar fi pierdut averile.

280

Stăpânul meu continuă spunându-mi că nimic nu-i făcea mai scârboşi pe yahoo-i decât pofta lor nesăţioasă. Ei înfule­cau fără alegere tot ce întâlneau în cale, ierburi, rădăcini, fructe, mortăciuni sau toate la un loc ; şi le plăcea mai cu seamă ceea ce puteau dobândi furând şi încă de la mari depăr­tări, decât hrana mult mai bună care îi aştepta acasă. Dacă prada era bogată, mâncau până aproape să plesnească. Na­tura însă i-a învăţat să mănânce după aceasta o anumită ră­dăcină care le goleşte stomacul foarte repede.

Mai era încă un soi de rădăcină, tare zemoasă, dar destul de rară şi greu de găsit, pe care yahoo-ii o căutau cu multă lăcomie şi o sugeau plini de nesaţ ; aceasta avea asupra lor aceleaşi urmări pe care le are vinul asupra noastră. Uneori îi făcea să se îmbrăţişeze, alteori să se sfâşie între ei ; urlau şi rânjeau, sporovăiau fără şir, se învârteau şi se dădeau de-a berbeleacul, apoi adormeau în glod.

Băgasem şi eu de seamă că yahoo-ii erau singurele făp­turi din ţara aceasta care se îmbolnăveau ; totuşi 'lucrul se întâmpla mult mai rar decât li se întâmplă cailor la noi, ei îmbolnăvindu-se nu din pricina traiului rău, ci datorită murdă­riei şi lăcomiei de care dădeau dovadă dobitoacele astea scârboase. Pe de altă parte, în limba lor nu există decât un cuvânt general pentru aceste boli, împrumutat după numele ani­malului, şi anume hnea-yahoo sau răul yahoo-ului. Doctoria care se prescrie este un amestec de balegă şi urină proprie, vârâte cu de-a sila pe gâtul yahoo-ului. Am avut adeseori pri­lejul să văd efectul minunat al acestei doctorii, pe care o recomand călduros compatrioţilor mei, spre binele obştesc, de­oarece este un leac admirabil împotriva tuturor bolilor pri­cinuite de îmbuibare.

In ceea ce priveşte învăţământul, arta de a guverna, ar­tele, meşteşugurile şi altele de felul acesta, stăpânul meu mărturisi că nu vedea decât foarte puţine asemănări, sau chiar de loc, între yahoo-ii din ţara lui şi cei de la noi. De altfel, pe el îl interesau numai asemănările dintre noi.

281

[…]

Deoarece aceşti nobili houyhnhnm-i au o înclinare fi­rească spre virtute şi nu-şi pot face o idee măcar de ceea ce înseamnă răul la o creatură raţională, principiul lor în viaţă este de a cultiva raţiunea şi de a se lăsa întru totul călăuziţi de ea. La ei, raţiunea nu este un lucru îndoielnic, ca la noi, unde oamenii cutează să discute pentru şi împotriva ei, cu şanse egale de plauzibilitate, la ei raţiunea se impune în mod categoric, aşa cum de altfel trebuie să se întâmple întotdea­una când ea nu e tulburată, nici întunecată sau înjosită de patimă şi interese, îmi aduc aminte că numai cu mare greutate am izbutit să-l fac pe stăpânul meu să priceapă sensul cuvântului părere sau faptul că un punct de vedere poate fi discutat, căci raţiunea ne învaţă să afirmăm sau să tăgăduim numai atunci când sîntem siguri, iar dincolo de cele ce cu­noaştem nu putem face nici una nici alta.

286

De aceea, contro­versele, polemicule, certurile şi siguranţa unor afirmaţii false ,sau îndoielnice sânt rele pe care houyhnhnm-ii nu le cunosc. De asemenea, când am încercat să-i explic cele câteva din sistemele noastre de filozofie naturală, el a început să râdă la gândul că o creatură care se pretinde raţională se mândreşte cu cunoştinţele căpătate pe baza ipotezelor altor oa­meni, mai cu seamă când e vorba de lucruri, unde aceste cu­noştinţe, chiar în cazul când sânt sigure, nu pot fi de nici un folos. Aici el fu întru totul de părerea lui Socrate, aşa cum ne-a transmis-o Platon ; şi amintesc aceasta, întrucât socotesc că este cea mai mare cinste ce i se poate face acestui prinţ al filozofilor. De atunci m-am gândit adesea cum ar răvăşi o astfel de doctrină bibliotecile din Europa şi câte cărări ce duc spre glorie nu s-ar închide învăţaţilor lumii.

Prietenia şi bunăvoinţa sânt cele două virtuţi de seamă ale houyhnhnm-ilor, şi amândouă privesc nu numai anumite fiinţe, ci întreaga seminţie. Un străin din cele mai îndepăr­tate ţinuturi este tratat la fel ca şi cel mai apropiat vecin şi oriunde s-ar duce se simte ca acasă.

[…]

Curtea, dragostea, cadourile, zestrea, averea cu­venită soţiei după moartea bărbatului — toate acestea sânt foarte departe de ei ; de altfel şi din limbă lipsesc cuvintele care să le exprime. Tânăra pereche se întâlneşte şi se uneşte numai pentru că aşa au hotărât părinţii şi prietenii. Acest lu­cru se întâmplă în fiecare zi şi ei socotesc că aşa trebuie să procedeze o fiinţă raţională. Cât despre necinstirea căsătoriei sau orice altă ticăloşie de felul acesta, aşa ceva nu s-a po­menit la ei. Toată viaţa, bărbatul şi femela lui nutresc unul pentru celălalt aceleaşi simţăminte de prietenie şi bunăvoinţă* reciprocă pe care le poartă tuturor semenilor, fără să cu­noască gelozia, dulcegăriile, certurile sau nemulţumirile.

In ceea ce priveşte educarea tinerilor de ambele sexe, metoda lor e neîntrecută şi este vrednică de a ne sluji drept pildă. Până la vârsta de optsprezece ani, tinerilor nu li se dă voie să guste nici un grăunte de ovăz, decât în anumite zile, şi nici lapte, decât foarte rar. Vara, ei pasc două ore dimi­neaţa şi două seara, ca şi părinţii lor. Servitorilor însă nu le este îngăduit să pască decât jumătate din acest timp, iar o cantitate destul de mare de iarbă este adusă acasă, unde o mănâncă în orele cele mai potrivite, când nu muncesc.

Cumpătarea, hărnicia, exerciţiile fizice şi curăţenia sânt lecţiile pe care le învaţă deopotrivă tinerii de ambele sexe. Stăpânul meu socotea că este o monstruozitate ca femelele noastre să capete o educaţie diferită de cea a bărbaţilor, cu excepţia câtorva probleme de gospodărie. In felul acesta, spunea el, şi pe bună dreptate, o jumătate din băştinaşii noş­tri nu sânt buni de nimic altceva decât să aducă pe lume copii, iar a încredinţa grija copiilor noştri unor astfel de ani­male nefolositoare este o dovadă şi mai grăitoare de săl­băticie.

288

Houyhnhnm-ii cultivă în tineretul lor forţa, agilitatea şi rezistenţa, deprinzându-i să urce şi să coboare în fugă dealuri pieptiş şi să străbată drumuri bolovănoase ; iar când sânt lac de sudoare, li se porunceşte să se arunce în apele vreunui eleşteu sau râu. De patru ori pe an, tinerii dintr-un ţinut se întâlnesc pentru a se întrece în alergări şi sărituri şi alte exer­ciţii care cer putere şi sprinteneală, învingătorul este răs­plătit cu un cântec compus în cinstea lui sau a ei. In timpul serbărilor, pe câmpul unde se desfăşoară întrecerile, servito­rii aduc o ceată de yahoo-i încărcaţi cu fân, ovăz şi lapte pentru ca houyhnhnm-ii să se ospăteze, după care dobitoa­cele acestea sânt imediat mânate înapoi, ca nu cumva să tul­bure adunarea cu zgomotul lor.

Din patru în patru ani, cu prilejul echinoxului de vară, pe o câmpie aşezată la vreo douăzeci de mile depărtare de casa noastră se întruneşte' consiliul reprezentativ al întregu­lui popor, consiliu care ţine vreo cinci-şase zile. In acest con­siliu se cercetează starea de lucruri din fiecare ţinut, se pun întrebări cu privire la recolta de fân, şi de ovăz, dacă a fost hună sau proastă, dacă locuitorii au vaci şi yahoo-i cât le trebuie sau dacă dimpotrivă duc lipsă. Şi oriunde se constată vreo lipsă (lucru rar de altfel), ea este imediat înlăturată, toţi băştinaşii consimţind să dea o mână de ajutor. Tot aici se ho­tărăşte soarta copiilor. Aşa, de pildă, dacă un houyhnhnm are doi copii de gen masculin, el face schimb cu un altul care are două fete ; iar atunci când un copil moare în urma unui accident nenorocit, iar mama nu mai poate zămisli din pri­cina vârstei, se hotărăşte care anume familie din ţinut va ză­misli un alt vlăstar, pentru ca pierderea să fie înlocuită.

<titlu>CAPITOLUL IX

Mari dezbateri în adunarea generală a houyhnhnm-ilor  şi hotărârile luate, învăţătura houyhnhnm-ilor. Clădirile Jor. înmormântările. Defectele limbii lor

Hotărârile consiliului houyhnhnm-ilor se iau de obicei în unanimitate, chiar când membrii care se întrunesc la sfat au păreri deosebite —şi aceasta pentru că niciunui houyhnhnm nu-i este ruşine să se lase convins de argumente şi să folo­sească raţiunea.

289

Una din aceste mari adunări a avut loc în timpul şederii mele în ţara aceea, cu vreo trei luni înainte de plecarea mea ; stăpânul meu a luat parte la lucrări ca reprezentat al ţinutu­lui nostru. In acest consiliu, s-a reluat dezbaterea unei vechi probleme, de fapt, singura dezbatere care a avut loc vreodată în ţara houyhnhnm-ilor. La întoarcere, stăpânul mi-a făcut o descriere amănunţită a celor ce s-au petrecut acolo.

Problema dezbătută a fost următoarea :  yahoo-ii trebu­iesc  sau nu exterminaţi ? Unul din membrii  adunării,  care era pentru exterminare, a prezentat câteva argumente foarte puternice şi convingătoare, susţinând că yahoo-ii sânt anima­lele cele mai' murdare, mai gălăgioase şi mai pocite pe care le-a zămislit vreodată natura, de asemenea că ele sânt şi cele mai încăpăţînate, mai îndărătnice, stricătoare şi răutăcioase. Sug   pe    furiş    laptele    din   ugerul    vacilor    care    aparţin houyhnhnm-ilor, omoară şi mănâncă pisicile, calcă în picioare ovăzul şi iarba dacă nu sânt supravegheaţi mereu şi fac mii şi mii de alte stricăciuni. El aminti de vechea tradiţie, potri­vit căreia yahoo-ii nu fuseseră întotdeauna locuitorii acelei ţări. Cu multe veacuri în urmă, două dobitoace dintr-acestea se iviseră pe vârful unui munte şi nimeni nu ştia dacă fuse­seră  zămislite  din noroiul  şi  nulul putrezit,  înfierbântat de razele soarelui,  sau se născuseră din spuma   mării.   Aceşti yahoo-i se împreunaseră şi în scurtă vreme seminţia lor se înmulţise într-atâta, încât se răspândise în întreaga ţară, de­venind o  adevărată năpastă.   Pentru   a   scăpa   de   pacoste, houyhnhnm-ii organizaseră o vânătoare pe tot cuprinsul ţării :   şi în cele din urmă izbutiră să închidă toate lighioanele într-un ţarc. După ce i-au răpus pe cei mai vârstnici, fiecare houyhnhnm şi-a păstrat câte doi pui într-o colibă şi i-a domesticit, atâta cât putea fi domesticită o jivină sălbatică, punându-i mai apoi să care tot felul de poveri. După câte se (   pare, adăugase vorbitorul,- tradiţia cuprindea mult adevăr, şi ''.  făpturile acelea nu puteau fi ylnhniamshy (sau băştinaşi), deoarece prea aprigă era ura pe care o nutreau împotrivă-le r atât houyhnhnm-ii cât şi toate celelalte animale, şi deşi yahoo-ii o meritau cu prisosinţă din pricina firii lor netrebnice, !    totuşi, niciodată nu ar fi ajuns atât de cumplită, dacă ei ar fi fost băştinaşi, căci s-ar fi stins cu timpul.

290

Mai spuse că locui­torilor le plăcea să se folosească de yahoo-i, neglijând cu totul — dar greşind prin aceasta — creşterea măgarilor, ani­male foarte cumsecade, uşor de întreţinut, mult mai blânde şi mai ordonate, fără nici un miros neplăcut, şi destul de rezis­tente la muncă, deşi nu au sprinteneala celorlalţi ; iar dacă zbieretele lor nu sânt de loc plăcute urechii, sânt totuşi prefe­rabile urletelor îngrozitoare ale yahoo-ilor.

[…]

>>

Fragmente din Jonathan Swift: "Calatoriile lui Gulliver" , in traducerea lui Leon Levitzchi
preluate dintr-o editzie electronica 

o varianta online a cartzii e disponibila shi pe aici:
http://www.scribd.com/doc/14226968/Swift-Jonathan-Calatoriile-lui-Gulliver

enjoy the ride 
:)

Reminder to the End of the World

Pentru ca astazi e 20 decembrie,
de dinaintea lui 21 decembrie 2012,
data legata de asha ceva:
http://en.wikipedia.org/wiki/2012_phenomenon
mi-am mai amintit shi de ce spuneam mai an,
cumva despre asha ceva, pe aici:
http://lelynx-du-roumanie.blogspot.ro/2011/05/mda-shi-cum-e-cu-sfarshitul-lumii-asta.html
[editata de curand pe la acuratetzea ortografierii numelor shi cu un plus de virgule :)
ca-s shi ele pe lume shi hmm, le cam fac unori nedreptatea de a le mai uita :) ]
shi fiind un pic la capitolul rememorari, am zis sa mai reiau shi acum pe aici,
mai gasind  pe online shi sursa:
http://archive.org/stream/FransBengtsson-Vikingii/FransBengtsson-VikingiiV1.0#page/n1/mode/2up
trimiterea la cartea in care am gasit la un moment dat ideea pt textul respectiv.

Cat despre tema propriu-zisa,
hmm da, acum de zis, nu am prea multe.

Probabil pur shi simplu ashtept shi incerc sa vad o schimbare
a carei natura shi mie, probabil precum shi altora
nu-mi este,[ inca, sper eu] cunoscuta, 
sper doar sa o pot observa.

Iar dc exista posibilitatzi individuale, pe aici cel putzin,
sa ma pot cat de cat adapta sau de ce nu,
chiar face fatza acceptabil ori chiar onorabil
cat shi pana cand s-o putea :)
iar dc nu, asta e, pana la urma.
mda :)

Sa speram de fapt, ca vom vedea cat de curand cam despre ce e vb.
mda :)

A Smart, Even Wise One from Amon Tobin: "Keep Your Distance"

Deshi dupa o tentativa de consemnare,
[poate chiar shi de explicare a unui anume continuu proces,
sa-i spunem pe care, poate nu numai pe aici, il tot reluam sau
in care tot suntem prinshi ]
pe aici, prin weblog, a unei,
[dupa cum i se mai spune,
deshi nu pot fi in totalitate de acord cu doar asta]

comemorari ,
poate e prea putzin potrivit sa aduc vorba :)
sa-i zicem pe aici, de chestiuni mai personale asha,
hmm asta poate ca ar fi util pentru unii indivizi sa le zicem, de un anumit fel
shi care probabil sunt pe cale de inmultzire , ma rog , nu am stat sa observ prea bine,
dar oricum cred eu ca e utila o reimprospatare a memorie unora shi o punere in vedere
destul de politicoasa shi pe alocuri joviala,
desigur, ca asha ne place noua pe aici :))
pentru altzii, 
a unei recomandari, pe care eu ma incapatzanez :)
sa o consider de bun-simtz.

asta desigur shi pt cei ce au shi pt cei ce nu
pt ca de , se apropie sarbatorile shi cica tre sa fii generos :D

Pentru aceasta, am gasit sprijn pe la
domnul Amon Tobin
http://en.wikipedia.org/wiki/Amon_Tobin
foarte inspirat shi in acest caz,
ca shi in multe altele :).

toata recunoshtintza mea :)
de asemenea shi celui
http://www.youtube.com/user/EndemicAnomalies?feature=watch
ce s-a gandit sa alature imagini de pe aici
http://en.wikipedia.org/wiki/Hardware_%28film%29
spre a rezulta asha ceva :

Amon Tobin - Keep Your Distance  
http://www.youtube.com/watch?v=Bk8W3ysnB7M

buna treaba, zic eu.
shi sper ca destul de explicita chiar
shi pt cei ce se mai incapatzaneaza inca sa nu intzeleaga
hmm sau ma rog shi ei cu alte
probleme de diverse feluri, tipuri, ordine chiar, sa le spunem :)
poate porunci, indemnuri, rugamintzi
sau cele ce decurg din anumite
angajamente personale shi/sau pecuniare
mai mult ori mai putzin recomandate pentru
:) propashirea :)
propriei libertatzi de opinie mai proprie :)
shi mai nu la porta-vocizarea :)
unor "supreme opinii
ale unor autointitulate probabil sau osanalizate,
"supreme personaje 
[totushi nefiind vizate doar instantzele de acest fel pe aici,
ba poate, in primul rand, cu toata sporadica simpatie,
chiar dimpotriva :D ]
shi pana la urma, de ce nu ?
a propriei sanatatzi  :), de o anume fel sa zicem :) .

mda, deci shi prin urmare,
ar fi mai sanatos :),
recomandarea mea,
sa se tzina pe ei cam pe la ei :)
shi cam atat, sa zicem :)
mda :)

"Begotten"

E.Elias Merhige :
  "Begotten" 
http://www.thefreedictionary.com/begotten
http://en.wikipedia.org/wiki/Begotten
http://www.youtube.com/watch?v=lHXgNn18z90

Altan Urag - "Hypnotism"

Altan Urag
http://en.wikipedia.org/wiki/Altan_Urag

"Hypnotism"
http://grooveshark.com/#!/album/Hypnotism/6952997

"Quarrel"
http://grooveshark.com/#!/s/Quarrel/4a4SQX/overview?src=5

"Unsteady "
http://grooveshark.com/#!/s/Unsteady/4a4W4j/overview?src=5

"Pan"
http://grooveshark.com/#!/s/Pan/4a4T0M/overview?src=5

"Eppets eht fo sllih evif eht"
http://grooveshark.com/#!/s/Eppets+Eht+Fo+Sllih+Evif+Eht/4a4Tgs/overview?src=5

Tablou post-electoral autohton: stil predominant neocomunist cu damf bolshevic, cam penal asha

De vreme ce bunii romanashi, din plictiseala, lipsa de inspiratzie
sau de inteligentza shi/sau educatzie
shi nu in ultimul rand de contraoferte serioase au decis sa-shi puna gatutzul :)
mioritic asha  :D
[ de pe la Rabelais ne vine shi shi expresia
binecunoscuta shi prin alte partzi
"ca oile lui Panurge" :), ei cam asha :)]
in juvatzul neobolshevic autohton dupa cum calificam
ceea ce se numeshte pe la noi "Partid Social Democrat",
din pacate doar se numeshte asha ,
stanga democratica, mda poate o fi pe la altzii,
 pe la noi avem moshtenire de la tataie Ceaushescu doar asta;
innodat cu ceva pseudo-liberalism din ce in ce mai palid,
plus, partea savuroasa pt public :D
conserve antenistice destul de securiste shi turnanoare
care din cate mai vad asha, tzintesc spre expirare shi un pic de explozie infecta
hmm, tinzand sa provoace un soi de diaree verbala probabil de tip holeric
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Holera
cu :) convulshii shi varsaturi 
ce poate deveni la un moment dat chiar ceea ce unii numesc biohazard
http://en.wikipedia.org/wiki/Biological_hazard
 aceasta poate in buna masura stimulata shi de reaparitzia , ca de fiecare data :)
pe piatza politica
a conservelor de gulash unguresc ce-i drept foarte aproape shi ele de termenul de expirare
shi destul de bine infectate shi putrezite de corupaciune
de aceea fratzii noshtri biligvi erau mai sa nu le mai dea deloc pe piatza
de bune ce erau shi de satui pana-n gat ce sunt shi ei de ele.
 Dar sa nu uitam shi de cozile de topor adunate shi leganate intr-un soi de partid pana nu de mult ,
de shtim noi cine :)
[tweak no.1: asha-i ca-i pare cuiva macar un pic rau asha pt prostioara asta ? :)]
shi care au fost resorbite de partidul securishtilor shi neocomunishtilor despre care pomeneam pe la inceput pe aici.
[am uitat sa mentzionez simpaticul pastor al acestui grupuletz, care dupa ranjetul arogant shi ipocrit imi pare a fi tot un soi de fost securist destul de infect shi dumnealui , hmm opinia mea cel putzin :)]

mda deci avand toate aceastea in vedere plus

ceea ce a ramas din ceea ce se numeshte acum opozitzie
[ceea ce am numit la un moment dat nucleul neomenshevic autohton] 
shi inca nu prea shtie de fapt cam ce shi cum e cu ea

o sa ma straduiesc pe cat posibil
in urmatoasele sa trag pe aici cu
ceva tushe pt un soi de schita politica
hmm poate un pic cam grosiera :)


"Putoarea" 

Despre care am vazut ca vine cam de pe aici :
http://ro.wikipedia.org/wiki/Neocomunism
cu mai vechi radacini in mentalitatzi de tip:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bol%C5%9Fevism
de unde shi damful :)
shi apelativul :)
Pai ce sa faca:
se ashaza in scolopendra sau scolopendre
deocamdata stadiul ar fi acela de
imbucare :)
a segmentelor ,
insa problema mai mare shi care le-a cam dat shi inca le mai da un pic fiori 
elementelor in aparentza umane, ce se pregatesc cu voluptate retzinuta de atat vreme
sa ia pozitzia respectiva
este
Sursa de hrana 
deoarece asha cum ni se spune pe aici, tot pe frantzuzeshte :)
 http://fr.wikipedia.org/wiki/Scolopendra
scolopendrele sunt animle extrem de vorace 
http://dexonline.ro/definitie/vorace

ma rog, probleme ishi fac doar acele segmente care mai sunt
cat de cat aproape de cap shi mai shtiu despre ce e vb,
de mijloace :) shi cozi,
hmm ,nici un comentariu deocamdata de pe aici :|
mdeci problema ar fi cum sa-tzi potoleshti propria lacomie
shi sa mai amageshti un pic shi pe amaratzii care te-au votat in masa
asta inainte ca amaratzii sa devina la randul lor o masa de animale feroce
inraite de foame care te vor lua cu pietre pe strada cu prima ocazie.
hmm dupa stilul de asmutzit pe care il trambitza ceea ce este acum cica la putere
impotriva alorlaltzi .
hmm, da situatzia se poate repede shi destul de urat intoarce
poate mai devreme decat se credea, ca de, iarna foamea e mai mare.
hmm, asta desigur depinde shi ce a reushit sa cerseasca
de pe alte meleaguri 
actualul prim-ministru
iubit plagiator shi trepadush
asta desigur ca sa mai tzina un pic de scaunel
shi sa mai faca ceva excursiuni de placere
pe la Bruxelles.
ca de, pentru asta a plans shi a suferit pana acum :).

e, povestea asta se va vedea pe luni incolo
adicatalea ce shi cum s-a negociat pe acolo
shi ce au hotarat baietzii :)
shi cum l-au cumintzit pe iubitul fiu al poporului, in opinia mea
destul de rautacioasa de altfel
ca de asha mi-e uneori firea :)
shi el la randul lui, cam pontanac ,
hmm, bine hai , fie, cel putzin uneori shi pe alocuri
din ce in ce mai multe locuri din pacate mda :|.

mda oricum toate acestea se vor vedea la timpul lor,
intre timp totushi sa fac shi pe aici un anuntz pentru o anumite categorii de oameni,
pe nedrept subapreciatzi  shi chiar desconsideratzi,
dar care din cate am mai auzit o sa inceapa sa aiba mare cautare,
shi anume cea analizata pe aici:
http://sorin-tudor.ro/despre-imbecili-si-imbecilitate/
o mentziune speciala ash dori sa fac in legatura cu nobila categorie a delatorilor
http://dexonline.ro/definitie/delator
care in conditziile actuale, din cate am mai auzit, vor fi extrem de pretzuitzi shi utilizati
deci toarna-tzi prietenii, colegii, foshtii colegi, iubitzii, foshtii iubitzi,
ca itzi va fi bine :)
vei primi avansari, aprecieri, diverse alte avantaje :)
dupa modelul voiculescian, vor fi extrem de apreciatzi cei ce-shi toarna vreo ruda apropiata,
am auzit ca se acorda bonusuri cu facilitari de obtzinere de moshteniri, case, terenuri etc :).
ce mai, se reinstaureaza bunele practici shi obiceiuri de pe vremea
altui drept, bun shi iubit conducator :).

mda shi in final de rubrica asha, ca tot am pomenit de "Stapanul Antenelor" ,
in generozitatea mea rautacioasa de la aceasta ora, sa dau shi un sfat constructiv putorii neobolshevice :)
deshi suna mai degraba altminteri, e totushi constructiv:
pt a-shi simplifica viatza shi furaciunile viitoare, ar fi o mishcare strategica destul de inteligenta din partea dumnealor de a elimina cat mai repede shi daca se poate definitiv,
adica prin punere la popreala :)
a ceea ce am numit mai sus biohazard,
din cauza impredictibilitatzii, dar mai ales a efectului devastator asupra moralei publice :)
shi asta din radacina , de la sursa adica :)
desigur pt asta cred ca va trebui sa se auda cantata un pic pe un anume ton o melodioara
 Sarmalele Reci - Adio Mona
http://www.youtube.com/watch?v=LNtdaWHKIbw
ca de altfel s-ar putea sa nu se poata, ca shtim prea bine shi de ce
shi mai pt cine e aceasta Mona pe unde e
mda :)
[hmm shi aici ar fi doua posibilitazti : blanda: deturnare :),
mai dura shi care un pic ma face shi pe mine
sa lacramez cu sincera simpatie de altfel: inlocuire :|,
ma rog, se va vedea ce, cum shi daca :| ]
anyhow, cand ai la dispozitzie tv-ul public sa-tzi fie tzie cuminte shi supusa voce
hmm ce nevoie mai ai de alte batai de cap?
mda :)
ca oricum vb cuiva "famiglia mare, remuneratzie mica " :)
ar mai trebui un pic redusa shi indraznesc sa cred ca in cel mai scurt timp va fi
motive pt a hrani shi pe altzii din mamaliga natzionala shi asha intrata la apa
hmm nu prea mai sunt ca de , "duminica orbului", dupa cum zicea cineva ,
a cam trecut
Hmm da :D



"oopozitia"

care a luat foarte in serios shi aplicat indemnul transmis cu ani in urma de un clasic, romantic
 [hmm asta cu romantismul , adevarul e ca o avansez asha hmm poate doar ca sa sune mai bine
adevarul e ca in privintza asta chiar ar trebui intrebatzi , dc intereseaza pe cineva desigur :)
cei cu care domnul respectiv se pare ca a avut relatzii destul de personale,
brr rog sa mi se scuze nedelicatetzea, ca nu pot sa-mi atribui nici autoritatea, nici popularitatea, nici rafinamentul ori politetzea, viziunea ori simtzul umorului 
de care se bucura categoria precinstita a plagiatorilor
asha ca trebuie sa-mi cer scuze shi pentru asta shi pentru multe altele :D ]
shi chiar romanesc corifeu al gandirii shi actziunii politice romaneshti
supranumit shi "Dansul", din cate am mai auzit asha.

mdeci, revenind la idee, se pare ca oamenii au luat destul de
in serios indemnul de  a numara oua 
shi acum cica pt doua luni planuiesc
sa shi le caute spre numarare pe ale lor proprii
hmm, cam lung termenul
shi dupa aia ce ?
asta in cazul in care le gasesc ?
le vor cloci ?
:)

hmm, aveam de gand sa execut un program cam in acelashi stil shi pe aici,
dar vazand ca omuletzii ce au mai ramas prin zona asta sunt shi asha destul de plouatzi
shi amaratzi shi apreciind ca s-au descurcat destul de bine shi singurei sa se hatraneasca foarte bine intre ei
m-am decis sa dau cu indemnul constructiv mai degraba,
oricat de putzin simpatica mi-ar fi orientarea shi stilul dumnealor de a face politica
ca de, opozitie cam trebuie sa fie pe la orice democratzie
shi tare mi-e teama ca pozitzia strutzului pe care "liderii"
sau ma rog, cei ce se (mai) considera asha ceva de pe acolo
au gasit de cuvintza sa o adopte
va duce la disparitzia treptata a ceea ce poate
s-ar putea numi intr-o anumita linie de evolutzie temporala
intr-un viitor sper eu nu foarte indepartat
ceva  ce ar putea semana cat de cat
cu ceea ce tzarile cat de cat democratice
shi cat de cat civilizate mai au shi ele
ca orice tzara de acest fel
:)
anume :)
asha cum mai spuneam o (amarata , in cazul nostru )
de opozitzie

hmm da, deci mai pe scurt
"boala lunga, moarte sigura"
din pacate cam asha se intampla de regula in situatzii de genul
mda
o posibila solutzie sa-i zicem:

jdeci s-o luam un pic logic asha
pe intern pt pdl (cu litere mici acum din pacate )
nu prea e mare popularitate shi nici sustzinere
asta nu numai din cauza guvernarilor austere
dar shi a prestatziei lamentabile din campania electorala
sustzinere pentru un partid de felul acesta este insa pe plan extern
prin Uniune
e aici ar cam trebui cautata shi cheia alegerii, imperios necesare ash zice eu,
a unui nou lider pt acest partid
shi intrebarea ar suna cam asha:
cine a fost de curand apreciat(a) :) shi i s-a mai acordat shi increderea shi responsabilitatea
ce vine laolalta cu o functzie prin Partidul Popular European ?
hmm :)
da
ar fi o idee, care insa daca e sa fie shi de fapt
ar trebui zdravan sustzinuta de pe aici
asta probabil chiar shi de actualii zice-se conducatori,
care din pacate au arat destul de recent ca sunt total depashitzi de situatzie.

mda iar ca strategie de opozitzie
hmm am auzit la un mom dat pe cineva ca ar trebui adoptata una
de dublare  a personajelor de la guvernare
interesant ,dar probabil insuficient
oricum e un pt de plecare
insa oamenii nu se vor lasa convinshi numai de vorbe
iar pt fapte de pe la buget nu prea sunt fonduri :)
nici pt sustzinatorii din teritoriu ai advershilor,
din cate mai zicea cineva,
daramite pt
primareii portocalii. 
well, o linie de actziune ar fi tot cea de nivel european
shi asta s-ar traduce printr-o atragere de proiecte europene
shi sustzinerea initziativelor societatzii civile
hmm, cam pe aici ar cam avea shanse, in opinia mea ,
firava opozitzie sa supravietzuiasca shi chiar sa faca ceva constructiv
in masura in care poate sa faca asta, date fiind conditziile.

inca o remarca suscitata de unele aprecieri pe care eu personal le vad ca un soi de pushtisme inciudate la adresa aliantzei care s-a dorit doar electorala shi s-a mai numit shi a.r.d. :)
destul de inspirat, dar in acelashi timp poate shi destul de nefericit din cate s-a vazut , din pacate pentru domniile lor.
formula aceasta insa, de trei partide cu stiluri diferite, mie unul nu mi se pare insa ca fiind total lipsita de o oarecare logica shi probabil ca daca nu s-ar fi calcat pe picioare intre ei ca orbetzii ar fi reushit sa realizeze faptul ca nu le shade chiar rau impreuna shi ca de fapt ar putea colabora foarte bine shi eficient.
hmm ca sa fiu sincer de fapt, un partid mai marishor asha spre  mijlociu sa zicem shi vreo doua partiduletze.

shi sa zic asha:
portocalii ar putea relua lucrul in zona pe care de ceva vreme au neglijat-o acea de interactziune directa cu omul simplu de pe strada shi cu problemele lui
verzii probabil partea ideologica sa-i spunem
iar albii :) zona de dezbatere publica mai intelectuala asha, poate chiar, de ce nu, academica
mda, deci in opinia mea nu cred ca aliantza respectiva a fost un eshec de principiu din cauza diferentzelor inreconciliabile, cu un pic de efort ar putea merge shi chiar ieshi ceva din asta

mda, cam asta shi despre dumnealor firavii sper eu, ca nu chiar pt multa vreme
opozantzi


shi cam gata sa zicem in mare shi cu postarea, ca de mai sunt shi altele de facut intre timp
:)
mda :)



 

Pandit Ravi Shankar

Pandit Ravi Shankar- Raga Asa Bhairav (আশা ভৈরব রাগ)
http://www.youtube.com/watch?v=O7QP_QdoNqU

De la paduchi la scolopendra: "Crab louse" vs. "The Human Centipede"

 Treacand ele shi alegerile pt alcatuirea a ceea ce la noi se numeshte 'parlament',
nu shtiu cat de justificat, dar ma rog, asta e termenul indeobshte utilizat shi pe la noi pt ce e pe acolo,
alegeri cu rezultate shi consecintze pe care hmm nu le voi comenta pe aici
ca mai are cine shi prin alte partzi :).
E ce m-am gandit eu , fiind un pic mai linishtit shi pe la ficatzi
asha ca de, nu prea potzi s-o tzii asha
tot intr-o greatza, deshi poate tot ai motive :D
mda deci ce m-am gandit eu, inainte de a completa shi chiar corecta din postarile anterioare,
ia sa-i mai pun un pic la incercare, reluad preocuparile de entomologie umana de o anume spetza :|
shi astfel m-am intors spre a dezvolta unele concepte prezentate pe aici:
http://lelynx-du-roumanie.blogspot.ro/2012/12/shaska-popas-entomologic-urban-shi-nu.html
pornind de la un nume mai modern, chiar urban asha, pentru un animalutz vechi shi "simpatic
o sa reiau un pic sursele (cu ceva imbogatziere :)) shi pe aici
deci:
http://www.urbandictionary.com/define.php?term=Shaska
in acceptiunea no.1
ceea ce din cate imi dau eu seama, ar fi cam asha ceva:
http://en.wikipedia.org/wiki/Crab_louse
parte a marii familii de:
http://en.wikipedia.org/wiki/Louse
care indeobshte sunt consideratzi o
http://en.wikipedia.org/wiki/Pest_%28organism%29
regasindu-se shi pe lista de aici:
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_parasites_of_humans

iar dezvoltarea va porni de la ceea ce la un moment dat mi-a semnalat cineva ca fiind un fenomen ash putea sa-i spun , un fel de structurare la nivel uman care poate fi descrisa  shi a fost de fapt , :)
ca hmm paduche al paduchelui sau paduche de ordinul doi
sa-i zicem pe aici.
hmm da deci pe aci avem un parazit, parazitand alt parazit ?
sau o pereche de paduchi ce paraziteaza simultan sau pe rand?
ca vb cantecului paduchii au obiceiul sa mai stea cate doi, cate doi :D.
hmm ...problematic intr-adevar shi deja am senzatzia ca cercetarea se indreapta spre alte orizonturi specifice
ramanand  totushi la un nivel destul de iritant pentru ficat :)
oricum nu pot sa trec la expunerea teoriei geniale ( inspirata de altcineva, bineintzels :)
pt ca asha cum am mai spus, posibilitatzile intelectuale proprii sunt destul de modeste )
fara a mentziona in treacat doar, din pacate shi total nenominal ,
contributzia la  shi poate chiar mai mult: zgandarirea sau provocarea :D pana la urma
a acestor magnifice :) revelatzii, un paduchel (zglobiu) shi compania aferenta,
cred ca eu ca se face acum alaltaieri :))
muchos gracias :D

mda shi acum sa trec la expunerea unei alte idei geniale
shi anume cea din acest film :
http://en.wikipedia.org/wiki/The_Human_Centipede_%28First_Sequence%29
shi care in opinia mea descrie destul de bine fenomenul , deshi
pe aici e cu trei elemente
hmm
ma rog, mi procesul mi se pare similar

pe la noi s-ar putea traduce cu mai prietenosul
scolopendra
 http://en.wikipedia.org/wiki/Scolopendra
cu o descriere detaliata shi in franceza:
 http://fr.wikipedia.org/wiki/Scolopendra
mda deci: "Scolopendra umana"

iar acest gen de agregare umana in forma animala shi comportament
hmm :)
pe aici din pacate shi scatofagic :)
(asta e )
se poate zic eu observa foarte bine nu numai in cazul la care aluziv faceam referire ,
ci poate mai cu seama shi cu mai multe variante , in domeniul pe care tocmai il parasisem pentru a ne apleca asupra acestor "comori de entomologie umana de spetza un pic mai joasa ,
desi ma rog shi aici pot fi discutzii :), despre cat de joasa :)), desigur :)

mda, deci e vb de domeniul politic 
iar asta se poate mai ales observa acum cand
scolopendra umana sau scolopendrele sunt in alcatuire
shi e foarte ciudat ca nu e nici un savant un pic dus
sa le faca aceasta complicata operatzie
pur shi simplu , in mod natural , asha se ashaza ele singurele , elementele umane (?) adica
foarte interesant shi de ce nu
instructiv, poate chiar amuzant :)
pentru cei care privesc asta din exterior desigur
mda :|

Mentziune

"Fiecare popor are conducatorii pe care ii merita"  Nicolae Iorga
gasit pe aici:
http://forum.md/Themes/17024/315590

Din nou "Einstürzende Neubauten"

Pentru ca tot vorbeam depre cai, culoarea roshie shi de altele :)
hai sa pun shi pe aici o melodie de la
Einstürzende Neubauten
http://en.wikipedia.org/wiki/Einst%C3%BCrzende_Neubauten
ce pot spune ca m-a obsedat un pic , printre altele :))
mai zilele astea :)
eu cred ca-i tare frumoasa :)
hmm :)
shi poza de pe coperta albumului  la fel :))
tare dragalasha :)
Einstürzende Neubauten "Haus Der Lüge"
http://www.youtube.com/watch?v=_LDfaTVvlTA
 http://www.neubauten.org/haus-der-l%C3%BCge
hmm singura problema ar fi cu cine locuieshte la mansarda
ca tot ce pot vedea eu sunt doar trei aripioare
and 'no head'
Hmm o fi shi asta pe undeva, cine shtie :D.
{update - sa fie tot cel vechi ?, zis shi "eternul" :D
 hmm tot ce-i posibil }
Hmm shi sincer acum sa fiu nu prea-mi place finalul
eu personal n-ash mai dori pe aici vreo constructzie de genul
mda 
 :|

Calul

Cu ceva vreme in urma, pe cand ma tot codeam, ca sa nu zic altceva  :) sa ma reapuc de scris prin weblog ori ba, planul era sa reincep cu o postare despre caii semi-salbatici de pe grindul Letea, asta si in urma unei mici investigatii personale pe subiectul respectiv, incitat si de stirile din presa de la vremea respectiva, spre ex:

http://stirileprotv.ro/stiri-despre/cai%20letea

dar si de doua articole scrise pe doua webloguri catre care voi da link-uri mai jos;
(fara alte comentarii )
1.
 http://belledimagination.blogspot.ro/2011/05/masacrul-ultimilor-inocenti-ai-romaniei.html
2.
http://www.cabral.ro/ecologie/inca-o-sanasa-acum-repede

dar cel mai probabil ca urmare a unei slabiciuni personale pentru animalul respectiv.


Mai recent ar fi fost shi reportajul acesta care mi-a readus tema un pic in atentzie
http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/caii-din-delta-legea-nu-i-apara-biologii-vor-sa-i-elimine-iar-localnicii-sa-i-vanda-la-abator.html

Shi mi-a reamintit ce-mi propusesem si voi incerca sa schitzez abia, aici.

Inainte chiar de toate intamplarile amintite shi in cele de mai sus, pe la link-uri,
dar certand mai cu atentie subiectul multumita lor,
auzind eu de aceshti cai cred ca tot de pe la tv shi mai citind eu shi altele am ajuns la un mom dat sa-mi formez o parere, sub forma unei ipoteze poate cu un pic de iz de poveste, insa sper eu sa nu intru totul fantezista, referitoare la originea acestui tip de cal.
Parerea mea personala shi destul de laica, ar fi ca aceshti cai,in  special din aceasta zona
http://www.theequinest.com/breeds/danube-delta/,
ar putea fi nishte urmashi destul de apropiatzi ai vechiului cal salbatic
tarpanul
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tarpan
http://en.wikipedia.org/wiki/Tarpan
despre care se vorbeshte in shi pe aici
http://www.descopera.ro/natura/9791157-tarpanii-caii-salbatici-ai-stramosilor-nostri
shi care din cate se mai spune shi prin aceste articole ale lui
Stefan Raileanu
1.http://calulmagazin.com/index.php?limba=ro&pagina=articole&v1=reportaj&v2=din_viata_cailor_din_delta&v3=93
2. http://calulmagazin.com/index.php?limba=ro&pagina=articole&v1=reportaj&v2=pe_urmele_cailor_salbatici_din_delta_dunarii&v3=140
3. http://calulmagazin.com/index.php?limba=ro&pagina=articole&v1=reportaj&v2=pe_urmele_cailor_salbatici_din__delta_dunarii&v3=179
4.http://www.calulmagazin.com/index.php?limba=ro&pagina=revista&v1=6&v2=enciclopedie&v3=s.o.s._caii_salbatici&v4=207
se apropie de acestia cel putin prin rezistenta in conditii de mediu similare 
daca se citeste atent se poate observa faptul ca Stefan Raileanu
mentioneaza existenta in a doua tipuri de cai
unul apropiat de anglo-arab, foarte probabil mai recent introdus si amestecat cu cel autohton
(altfel probabil nu ar fi putut sa reziste in conditiile de acolo)
si unul asemanator  acestuia
http://www.theequinest.com/breeds/carpathian-pony/
HUTZULUL cum i se mai spune,
(dupa numele grupului etnic mai ukrainski asa :)
care tinea astfel de cai,
de altfel si prin Delta Dunarii
cam ucrainienii ar fi ai de se pricep mai bine la cai  )
si care, din cate mai este acceptat,
este el insusi un descendent direct al calului salbatic.

oricum aceste asemanari si ipotezele respective
au putut fi verificate cu ochiul propriu pe lotul de cai salvati din transportul respectiv;
cu o incidenta destul de mare
apare conformatia destul de solida si :) primitiva
profilul de la drept, pana la pronuntat convex, caracteristic tarpanului
impreuna cu ocurentza relativ mare a altor caractere primitive:

cum ar fi dunga dorsala, un anumit desen caracteristic in zona fetei ori a urechilor
si altele descrise mai in amanutime pe aici
http://en.wikipedia.org/wiki/Primitive_markings
precum si faptului aparent banal, dar nu lipsit de importanta
ca aceshti cai au in principiu, cu foarte putine exceptii
doar doua culori de baza
un murg cu diverse nuante, dar aproape intotdeuna 
prezentand macar unele din caracterele primitive specifice
shi un brun foarte inchis, nu negru totusi, dc te uiti mai bine
iar acestea din cate se shtie au fost culorile originare ale cailor,
restul  fiind rezultatul domesticirii si imperecherii selective
sa dau si un link catre un google search pe imagini din pestera Lascaux
https://www.google.ro/search?q=lascaux+equine+paintings&hl=en&client=firefox-a&hs=aQG&rls=org.mozilla:en-US:official&prmd=imvns&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=wSV0UL--NOT_4QTzrYGgCQ&ved=0CDMQsAQ&biw=1016&bih=571
asta legat de tipul de coloratie al cailor respectivi.

Aceste informatii,  coroborate si cu localizarea zonei in care au fost capturati acesti cai
mai precis pe raza localitatii Cardon
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cardon,_Tulcea
de pe Grindul Letea,
destul de apropiata de granita cu Ucraina
spre stepa Bugeacului
unde din cate se mai shtie inca mai erau tarpani pana mai pe la inceputul secolului
m-au condus spre construirea a doua ipoteze:

I. Una care priveste o migratie din stepa a unor  cai de tip tarpan ,care si-au gasit refugiul din fata vanatorilor in relativa izolare a grindului si s-au amestecat la un moment dat  cu populatzia de cai care inca din cele mai vechi timpuri este mentionata a exista prin Delta.

{
mentziuni despre cresterea cailor in zona Deltei Dunarii, mi-au fost indicate de catre cineva,
cu destula vreme in urma, ca aparand in lucrarea "Dacia preistorica" a lui Nicolae Densusianu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_preistoric%C4%83
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densusianu
http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu

care se mai poate gasi cred eu prin biblioteci sau anticariate
dc nu ma insel se poate gasi si pe net , pe scribd
 https://www.google.ro/search?q=dacia+preistorica+scribd&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a
hmm din cate se vede shi in engleza 
pentru cine are placerea imediata a unei lecturi 
shi de ce nu a unei cautari :D, se poate observa ca nu am indicat nici capitolul , nici paginile :).

Oricat de controversata ar fi teoria prezentata
fata de care personal am ceva (mai multe ) rezerve in privinta tipului de interpretare propus
totusi nu pot sa nu recunosc calitatea artistica sa spunem,
descrierile poetico-mitologice in care invaluie Densusianu regiunea Deltei
shi in special zona despre care vorbim aici,
Grindul Letea si vecinatatile, te pot face intr-adevar sa privesti locurile respective un pic macar cu alti ochi.

Dintr-un punct de vedere ce priveste strict valoarea de cercetarea stiintifica, indraznesc totushi sa iau in considerarea macar scrupulazitatea in ceea ce priveste citarea surselor,  daca nu shi a unor interpretari privind etimologia toponimelor.

Deshi marturisesc ca nu am verificat personal acuratetea citarii,( ar fi o munca de cateva saptamani, luni poate) pentru scopul postarii de fata o sa indraznesc sa ma bazez totusi pe Densusianu, in legatura cu lucrarea caruia voi mai facespre final de paranteza inca o trimitere de data asta la un articol al lui
Alexandru Nemoianu.
http://universulcartilor.wordpress.com/cartile-blestemate/dacia-preistorica-de-nicolae-densusianu-o-analiza-de-alexandru-nemoianu/
:)
}
II. Alta ipoteza, poate intr-o anume masura  complementara primeia:
Tot datorita izolarii populatiei de cai respective e foarte posibil sa se fi produs in mod natural la un moment dat un proces de
 http://en.wikipedia.org/wiki/Breeding_back
similar probabil celui care a dus la aparitzia spre exemplu 
a porcului salbatic cunoscut sub numele de razorback
http://en.wikipedia.org/wiki/Razorback

In opinia mea , daca shi pe la noi s-ar initia un proiect similar celui care a condus la aparitia in Polonia 
a
rasei de cai konik
http://www.theequinest.com/breeds/konik/
ca urmare a incercarii de a resuscita calul primitiv 
despre care se vorbeste shi pe aici 
cred eu ca ar avea ceva sanse de reusita, poate chiar mai bune, as indrazni sa sper,
din motivele de care am mai amintit 
ma rog, pentru asta s-ar cere in primul rand, teste genetice amanuntite 
pe un esantion reprezentativ de cai
si oameni cu pregatire de specialitate pe acest domeniu si interesati de un asemenea gen de proiect
si poate ca interesul nu ar fi pur teoretic sa zicem, 
din cate am auzit de la localnici ,
inainte de declararea epidemiei de anemie infectioasa ecvina
http://www.lumeasatului.ro/anemia-infectioasa-ecvina-aie_l190.html
( o boala grava shi incurabila, dar care totushi permite calului sa duca o viata relativ normala pentru cativa ani  , in conditiile in care nu depune efort fizic impus )
in zona deltei
se vindeau cai de acolo in special pentru imperechere, 
urmashii, mai ales ai celor cu dunga dorsala, care din cate se mai spune sunt foarte puternici si rezistenti
Personal, chiar mai an, am avut ocazia sa vad doua exemplare care , dupa spusele  ingrijitorului, ar fi provenit dintr-o astfel de imperechere. 
Culoarea era murg shi prezentau inclusiv dunga dorsala de care vorbeam shi in ciuda faptului ca erau de talie destul de mare, nefiind deci linie pura, aveau, din cate mi s-a spus, aceeasi rezistenta la temperaturi extreme spre exemplu, ca si rudele lor, caii semisalbatici din Delta Dunarii.
In concluzie o astfel de rasa , pana la urma, daca se stabilizeaza natural ori cu , poate minima interventie, din punct de vedere genetic, ar putea fi foarte valoroasa pentru crescatorii de cai autohtoni, shi poate nu numai. de ce nu? :)
Nu numai in Polonia , dar si in alte tari cum ar fi Spania spre exemplu, exista astfel de rase primitive de cai
http://www.sorraia.org/Sorraia_Welcome.html
care deshi nu au o utilitate shi posibilitate de exploatare directa, 
mda pt ca din pacate unii oameni nu mai shtiu sa faca shi altceva 
totushi sunt tratate cu respect ,  ca o comoara nationala .
Sper ca nu e tarziu sa invatam si noi pe aici lucrurile acestea, un pic de respect macar.
mda
[ update ]
 III. Din convorbirile cu Ovidiu Roshu,
 medic veterinar care lucreaza in 
cadrul fundatziei 
Vier Pfoten 
shi care alaturi de medicul Florin Mlagiu, s-a implicat cel mai mult in tratarea cailor din lotul despre care vorbeam ,  s-a mai avansat shi ipoteza unei infuzii de cai de origine mongola in zona respectiva, ipoteza bazata pe date istorice shi care sper eu ca o va dezvolta pe viitor.

Oricum din cate am aflat shi am permisiunea de a scrie despre aceasta pe aici , medicul Ovidiu Roshu incearca punerea la punct a unui proiect pe termen mediu shi lung de limitare a numarului de cai din zona respectiva , acesta bazat shi pe alte tipuri de proiecte de acelashi gen. Probabil dezvoltari ale proiectului respectiv se vor publica pe la dumnealui dupa ce aceasta va trece cu totul shi cu totul de furcile birocratice.

Ca to vorbeam de proiecte ar mai fi fost la un moment dat shi o idee pentru un astfel de proiect http://creation.com/resurrecting-a-prehistoric-horse
in vana cumva olandeza :)
similar sau parte a ceea ce se gasehte pe aici:
http://www.taurosproject.com/
http://www.stichtingtaurus.nl/
Probabil in cadrul 
http://www.rewildingeurope.com/
shi/sau
http://wwf.panda.org/what_we_do/where_we_work/black_sea_basin/danube_carpathian/
dar iarashi , probabil din cauza problemelor legale shi a mecanismului de tocare de nervi birocratic e  putzin probabil a se realiza prea curand.
Oricum ideea avansata pe aici e destul de interesanta shi va fi semnalata, necesitatea reintroducerii a ceea ce se numeshte "natural grazing".

Shi last but not least , sa vorbim un pic shi despre oamenii din zona respectiva, prezentatzi shi judecatzi in multe feluri shi facutzi tzapi ispashitori pentru situatzia respectiva .
Mda, adevarul e ca in mediul aceala dur, nu prea gaseshti sfintzi, dar nici demoni, sunt oameni normali , unii dintre ei destul de greu incercatzi de viatza, aceasta bineintzeles ca nu e o scuza pentru unele actziuni, ci poate doar o incercare de explicare in cazul unora dintre ei.
Oricum din cate am vazut oamenii sunt destul de receptivi la alternative, unii dintre ei cel putzin , deshi o anumita doza de neincredere in cei care vin pe acolo din exterior exista, pentru ca de prea mult timp prea putzini au mai venit acolo sa faca cate ceva bun pentru locul respectiv , majoritatea au venit pushi pe jaf shi pe luate
mda.
Din lipsa de alte surse de venit , inclusiv cel produs din pescuit care nu mai e ce a fost, asta in urma colmatarii canalelor, [ oamenii de pe acolo se ocupa in principal cu creshterea vitelor caprelor sau oilor de pe urma carora pot obtzine un venit, dar care sunt concurate pentru pashune de catre cai, de unde shi conflictul, destul de vechi de altfel dindre domestic shi salbatic sau salbaticit sa-i spunem, pentru ca unii cai care acum sunt liberi au fost intr-adevar ai cuiva pe la inceputul vietzii lor viatza lor, unii chiar poate semnul proprietarului , dar din cate mi s-a spus un cal scapat in libertate e foarte putzin probabil sa se mai intoarca la ham shi stapan; altzii, cei mai multzi poate s-au nascut liberi, porvenind probabil tot din cai eliberatzi ori scapatzi in libertate, asta e cel putzin ceea ce am auzit de la oameni , nu mi s-a confirmat ipoteza existentzei unei populatzii de cai pur salbatici in zona respectiva, cel putzin din cate am auzit eu, inclin sa cred ca exista totushi o destul de indeaproape inrudire. ma rog parere personala shi de nespecialist :).]
[update 00:52, 12 dec 2012]
mda. 
Din cate mi s-a mai povestit inainte de infiitzarea colectivului situatzia cailor de pe acolo era cumva similara cea observata la un mom dat cu ochishorii proprii :) prin: http://www.thenewforest.co.uk/discover/new-forest-ponies.aspx
Adica oamenii ishi tzineau caii pe balta in timpul verii, air  iarna ii dadeau la adapost, similar cu ceea ce se intampla in zona rezervatziei New Forest din sudul Marii Britanii 
Nu shtiu in ce masura se mai poate reveni prea curand la o astfel de situatzie , mai ales din motivele sanitare de care vorbeam, dar sper eu  ca in timp, daca ishi mai da cate cineva interesul cat de cat situatzia se poate indrepta spre una normala, in arealul respectiv, in care nu ma indoiesc ca ishi are un loc, asha cum a avut de secole din cate am vazut shi calul shi omul.

Roshu Montan cu neologism neaosh :)

Maine cica se va mai decide prin referendum daca:
<< sa se sau sa nu se "dezbloce ">>
:D
Proiectul minier Roshia Montana
am indraznit sa folosesc aici inteligentul termen creionat
de nu mai putzin inteligetul
ministrel al muncilor economiilor [- corectzie ulteriora 0:39, 12 dec 2012]
care inca mai este :)
shi stand eu asha un pic m-am prins pana la urma de fina sugestie
pe linei francofona sugerata de acest termen
cred ca acesta ar proveni de fapt din
http://www.merriam-webster.com/dictionary/debacle
shi cred ca descrie in mod foarte cinstit shi onest ceea ce se va intampla acolo
cu muntzii adica :)
plus o balta de cianuri in locul lor
shi poate, de ce nu, ce se va intampla in viziunea bunui ministru in general :D.
Ma rog acum subiectul e mai restrans,
deci da, foarte frumos shi de ce nu , trebuie sa recunosc shi foarte onest sa intrebi oamenii
daca sa-i otraveshti shi pe ei shi pe copii lor pe mai multe generatzii doar pentru spagile grase sau beneficii
din partea unor oameni fara scrupule
mda intr-adevar cei dinaintea lor nu au dat dovada de atat indemanare sa cheme oamenii sa le legitimeze astfel de actziuni.

Anyhow sa dezvolt un pic subiectul totushi avand ca punct de plecare o idee atinsa in cele scrise mai sus shi adresata celor care sustzin ori au interesu sa sutzina asha ceva
shi le propun un mic experiment daca sunt asha iubitori de minerit shi "beneficiile aduse de acesta :
timp de cateva luni sau un an sa zicem sa consume shi ei shi familiile dumnealor apa cu cianura in concetratzia respectiva, dupa care le recomad un consult medical :).
Mda , pentru ce care au beneficii din asha ceva , cred shi eu ca este foarte frumos sa le primeshti fara ca tu ori copii tai sa plateasca costurile shi aici de sanatate vorbesc in primul rand.
Acum sa trecem shi la componenta economica, dar mai intai , un pic natzionalist asha, da doar un pic :);
sa dam shi pe aici un google search :
https://www.google.com/search?q=gold+minimg+foreign+companies&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a#hl=en&client=firefox-a&hs=TVk&tbo=d&rls=org.mozilla:en-US%3Aofficial&sclient=psy-ab&q=countries+with+gold+resources+exploited+by+foreign+companies&oq=countries+with+gold+resources+exploited+by+foreign+companies&gs_l=serp.3...21478.21478.1.22002.1.1.0.0.0.0.167.167.0j1.1.0.les%3B..0.0...1c.1.vjYU1Vk2zqw&pbx=1&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.r_qf.&fp=9abe7828d10928e&bpcl=39650382&biw=1024&bih=579

asta asha ca sa vedem cam in ce zona ne-ar situa tipul acesta de exploatare, nu de alta, dar sa shtim shi noi cam pe unde suntem :D
Oricum problema mi se pare ca ar fi un pic mai grava , shi in primul rand pentru oamenii ce mai locuiesc in zona respectiva shi care , in opinia mea, inca mai poate fi salvata shi reabilitata , asta bineintzeles daca scapa maine de lacomia unora .
Intr-adevar unii dintre aceshti oameni , putzini ce-i drept , vor avea sa manance o paine amara timp de zece shi inca putzini ani , dar apoi resursele miniere fiind finite, zona  va ramane pustiita shi probabil imposibil de locuit .
Shi intr-adevar imi dau shi eu seama ca totushi omului ii este foame shi ca de foame ar face pana la urma orice, sper doar sa aiba intzelepciunea sa nu lase lacomia (unora) sa duca la consecintze ireversibile.

Inca o problema ar fi shi cu asta cred ca o sa inchei :
Problema reconversiei profesionale
Din cate am mai vazut shi auzit  shi eu shi de prin alte zone foste miniere,
shi de pe alte meleaguri aceasta este printre cele mai dificile in cazul acesta,
iar acolo ( la Tzara Galilor ma refer ) se pare ca deja exista generatzii de asistatzi social
ramashi in urma inchiderii minelor de carbune de pe acolo.
Probabil ca daca nu se investeshte in curand in asha ceva: in reconversie profesionala adica
shi pe aici vom avea aceeashi situatzie probabil.
Inca se mai poate face ceva pentru zona respectiva zic eu,
iar  datoria de a reabilita
shi curatza zona de desheuri,
cred eu ca din punct de vedere moral ii revine statului roman
care a fost in ultimii ani beneficiarul :).
Deci aici situatzie e cam pe invers , nu ar fi sa se mai ia, ci sa se dea shi nu pomana, ca asta nu te tzine decat un pic asha pe linia de plutire cu costul umilintzei.

"Vulpe - vanator" sau "capcana de ambe sensuri :)

Din cate se mai shtie, "Vulpe - vanator" este titlul unui film regizat de
domnul Stere Gulea ,
care are la baza romanul
doamnei Herta Müller
"Inca de pe atunci, vulpea era vanatorul"
titlu  pe care nu numai l-am mentzionat :)
printr-o postare anterioara.
Simplu spus, o capcana pentru paduchii de acest gen
de "nobila linie comunisto-securista
se poate construi cam in felul urmator:
li se intinde o momeala: puterea
shi sunt speriatzi, manatzi de la spate cu :)
hmm spectrul inchisorii :)
astfel ii ai aproximativ adunatzi in acelashi loc :)
ii lashi sa se zbenguie ca sa arate cat sunt ei de paduchi :)
shi ce paduchisme vor mai putea sa mai faca shi in continuare
shi apoi ii prezintzi spre triere :)

de unde vin ambele sensuri in aceasta "capcana 
sensuri care in opinia mea trebuie sa existe in mod necesar:
din libertatea pe care o are sau ar trebui sa o aiba cel ce triaza
shi aici problema e foarte simpla:
elimina el paduchii sau aceshtia il vor slabi, sufoca
shi in cele din urma elimina
in timp, desigur
pt ca cam :) asha actzioneaza astfel de creaturi :)

destul de clar ?
:)

ps:
imi cer scuze fatza de mine ca ash fi sintetizat poate mai repede , dar din pacate trebuie sa-mi recunosc limitele de tolerantza la greatza, o parte din ea provocata mai recent shi de de rememorarea unor intamplari (de pe net):) cu paduchei de alt tip, dar poate in esentza nu cu mult diferitzi, ce se zbenguie zglobii in continuare din cate vad
geez ce sa zic, f amuzant
:|

{untitled}

{text not here, :)}

Cypermethrin - addendum la precedenta

[addendum:

aparent amuzat de gimbushlucurile zglobii ale unui personaj de care la prima vedere nu ai fi spus , dar ma rog prin vorbe shi atitudine :D shi-a castigat cu brio pana la urma, ce-i drept, dupa lupte zdravene cu propriile mele scrupule, locul shi titlu de "shaska - first class" :), bineintzeles aici folosesc termenul strict in acceptiunea mai sus mentzionata;
am decis sa ma joc un pic pe taste intre parantezele acestui mic addendum
destinat gasirii unei solutzii logice shi practice pentru indepartarea shi tzinerea acolo, la distantza, a micilor creaturi,
ma rog, probabil in esentza nevinovate, deoarece pana la urma actzioneaza conform necesitatzilor impuse de propria natura, neputand face altfel,
deshi din anumite perspective actziunile dumnealor apar ca nishte hmm
cel putzin jene :)
dar sa nu uit ca din perspectiva lor
probabil aceasta senzatzie nu poate sa apara
ca sa nu mai vb de insushi conceptul de jena :)
mda :|

deshi, din cate mai tzin minte,
frumos, omeneshte zic eu
i s-a mai pus in vedere personajului respectiv ca  
nu doresc sa mai fiu deranjat nici macar cu o floare 
parca asha era, dc tzin bine minte
hmm da.

anyhow asta ar fi valabil shi pt "shaska - first to second class"
"achizitionata mai recent, care din cate se pare a mai luat la ospatz shi
un fel de "shaska - second class" de care ma voi ocupa cu "placere,
mai la vale poate :D, asta inainte de alte "datorii autoimpuse :),
aceasta din urma se pare ca s-ar incadra in categoria de paduche al paduchelui de care
imi vorbea la un moment dat cineva shi in existentza careia, in naivitatea :) mea , nu am vrut sa cred.

Jdeci, metodic sa fie:
se pare ca ar exista pentru indepartarea acestui tip de paduche,
(hmm hai sa dau pe aici shi o referintza la wiki ca sa se vada mai clar despre ce e vb 
http://en.wikipedia.org/wiki/Louse)
solutzia insecticidului, la asta m-am gandit din prima
shi se pare ca unul acceptabil ar fi sulfatul de nicotina
http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/nicotine+sulfate
care se extrage din asha ceva
http://en.wikipedia.org/wiki/Nicotiana_rustica
din cate se vede e f bun pt paduchiii de pe gaini
hmm da
mi-am dorit ceva cu spectru mai larg insa shi am dat la un mom dat peste asha ceva
http://en.wikipedia.org/wiki/Cypermethrin
folosit shi pe la noi
un
http://en.wikipedia.org/wiki/Pyrethroid
ce poate fi extras shi  din plante din genul
http://en.wikipedia.org/wiki/Pyrethrum
shi de aici am ajuns la
http://en.wikipedia.org/wiki/Chrysanthemum

hmm, interesant, mi-am zis,
mai ales pentru ca aici a fost
de fapt shi pana la urma
punctul de plecare :)
hmm da
mda :|


cat despre alte tipuri de paduchei
de pe alte zone
om mai vedea ce shi cum :D ]

Shaska: popas entomologic urban shi nu numai :)

Iarashi cu ceva timp in urma, urmarind pe net firul unor hobby-uri personale am dat peste un termen in dictzionarul urban care m-a intrigat, acesta este :
http://www.urbandictionary.com/define.php?term=Shaska
in acceptziune no.1, desigur, pt ca aici e vb de un pic de entomologie :),
Shi pe loc mi-am amintit de experientzele personale de interactziune , incercari/exercitzii de comunicare pe net, mai vechi ori mai noi asha :), dar mi-am dat seama ca totushi termenul respectiv s-ar putea extinde un pic mai mult shi ca de fapt este neutru in sine putand cuprinde shi entitatzi aparent masculine (chiar mai ieri am examinat o urma de shaska care se da mascul , "era o o urma pe un jurnal de net :), ca toate urmele ... " etc :))) ), asha ca m-am decis, cu toata lipsa mea de experintza in studiul shtiintzific al acestui tip de insecte, sa le dedic totushi o postare separata.
Lipsa de experintza, marturisesc acum ca poate se datoreaza shi unui ficat cam sensibil, care da aproape imediat un output de greatza la cele mai mici "stimulari de genul :D shi poate mai ales a incapacitazii mele personale de a concepe faptul ca asemenea creaturi "dragalashe exista pe lume, deshi cu, acum foarte multa, vreme in urma, un entomolog poate mai experimentat mi-a semnalat existentza lor shi chiar mi-a descris anumite practici specifice, cat shi faptul ca, ciudat cum ar parea, ar  mai exista shi paduchi ai paduchilor,
ma rog,
subiectul poate fi intr-adevar foarte stufos :) shi chiar fascinant pt unii cercetatori, conditzia, zic eu, ar fi sa aiba cel putzin un ficat zdravan shi poate, ash indrazni sa adaug, chiar o anume doza de masochism.
Din punctul meu de vedere, nu pot decat sa le urez acestora mult succes in cercetarea acestui domeniu shi :)
de ce nu ?

la cat mai multe vivisectzii reushite pe exemplare din diverse zone
politic
cultural
media
etc

Mda :)

"Anecdoata"

Shi pt ca tot se cam gata campanie de electorale hai s-o dam shi pe "anecdoate" :D:
Cu ceva, mai multisohara, vreme in urma , stand asha de vorba cu cineva am aflat shi eu cam care era la un moment dat una din practicile electorale pe la romani.
Cica atunci cand intrat la vot era deasupra unul care se uita bine bine unde puneai "stampila , iar daca nu puneai pe cine "trebuie , itzi presara un pic de  faina pe haine,
 iar cand iesheai din problema, cabina , hmm  ma rog,
afara te ashteptau mardeiashii :))) cu ciomagushuri shi daca vedeau ca nu ai shtampilat :) pe cine trebuie ( pt ideea de aici ash indrazni :)) , pt ca-mi permit :D, sa adaug shi cum trebuie ) , atunci se auzeau urlete de genul :
"Da-i pe el , pe el , ca-i morar!"
Mda :)
Acum ce sa zic timpurile cica s-au schimbat shi s-a mai evoluat pe aici, cel putzin sub aspectul, daca nu al inteligentzei, macar al mijloacelor de "ciomagire :D.
Mda :| 

Shi asha in incheiere acum ce sa zic shi eu mai personal asha:
Hmm, nu shtiu despre altzii, dar cred ca-mi permit sa fiu shi morar :)
dc am eu placerea
shi poate acum cu atat mai mult cu cat ...
vad acum tot mai multzi mardeiashi infectzi pe la "suprafata
plutind shi balacindu-se voios exact ca cum fac ...
:)

Hmm nu shtiu ce sa zic acum, da m-am gandit ca macar eu sa le fac  "surpriza placuta"
de a nu-mi fi frica de ei shi de a nu pica la jmechereala lor infecta.

Shi de ce asha ?
:)
Pai pur shi simplu.
:)

Mda :D

"Bicicleta Galbena"

Operatiunea Monstru - Bicicleta Galbena 
http://www.metacafe.com/watch/2562068/operatiunea_monstru_bicicleta_galbena/

scena cu Toma Caragiu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_Caragiu
shi Marin Moraru
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marin_Moraru

shi aici sa indraznesc totushi shi un comentariu mai mult sau mai putzin personal:
uneori, in viatza se mai intampla ca monstrul sa prinda pana la urma omul,
de foarte multe ori de altfel,
in spetza pe al de nu-shi vede de ale lui
shi incearca sa-l traga macar shi  de coada :))
:D)))
[ cineva mai zicea pe romaneshte shi cam asha ceva:
"Inca de pe atunci vulpea era vanatorul", l.u.  :)]