miercuri, 2 aprilie 2014

O situatie (ipotetica :))) - selectzii din Boris Vian


<<

The Werewolf
By Boris Vian

There lived in the wood of Fausses-Reposes, near the coast of Picardy, a very handsome adult wolf with black fur and great red eyes.  His name was Denis, and his favourite pastime consisted of watching cars coming from Ville-d’Avray getting up to full speed to attack the shining slope on which a shower sometimes engraves the olive reflection of the big trees.  He also liked, on summer nights, to roam the copses to surprise impatient lovers in their struggle with the complexity of the elastic fittings with which the essentials of lingerie are unhappily encumbered in our times.  He observed philosophically the results of these sometimes-successful efforts and withdrew discreetly shaking his head.  Descendant of a long line of civilised wolves, Denis ate grass and blue hyacinths supplemented in Autumn by choice mushrooms and in Winter, much against his taste, by bottles of milk pinched from the Society’s big yellow lorry.  He detested milk, because of its animal taste and from November to February, he cursed the inclemency of a season that caused him to rot his stomach.

 [...]
One beautiful august evening, Denis was taking his daily gentle digestive stroll.  The full moon worked the leaves into a lacework of shadow and under its clear light, Denis’s eyes assumed the exquisite ruby highlights of Arbois wine.  Denis was approaching the chestnut, the usual terminus of his walk, when fate placed in his way the Mage of Siam, whose real name was Etienne Pample, and the little Lisette Cachou, brunette waitress of the Gronelli restaurant, brought to Fausses-Reposes by the Mage on a false pretext.  Lisette was wearing for the first time a brand new ‘Obsession’ girdle, and it was to this detail, the destruction of which had cost the Mage of Siam six hours of effort, that Denis owed this very late encounter.

Unluckily for Denis, the circumstances were extremely unfavourable.  It was exactly midnight; the Mage of Siam was at the end of his tether; and he had encountered in abundance round about, asses ears, wolves feet and white rabbits which, since recently, are the obligatory accompaniments of lycanthropy – or rather of anthropolycy as we will read shortly.  Rendered furious by the appearance of Denis, although discreet, and who was already withdrawing mumbling an excuse, the Mage of  Siam, disappointed by Lisette, whose excess energy demanded to be discharged one way or another, threw himself on the innocent beast and cruelly bit him instead of his knuckles.  With a yelp of anguish, Denis fled at the gallop.  Back home he was floored by an abnormal fatigue and fell into a heavy slumber  punctuated by troubled dreams.

 [...]
 In the little round mirror, a strange figure faced him, pale, deprived of hair, where only two ruby eyes recalled his former aspect. Letting out an inarticulate cry he looked at his body and understood the origin of this icy cold which gripped his every part.  His rich, black coat had disappeared and before his eyes appeared the malformed body of on of those men, the amorous awkwardness of which he normally mocked.

He had to get a move on.  Denis threw himself towards the trunk stuffed with divers clothing gleaned by chance from accidents.  Instinct made him choose a grey suit with white stripes, with a distinguished look, with which he mixed a plain shirt the colour of rosewood and a bordeaux tie.  As soon as he had  put on these clothes, surprised by keeping a balance which he could not understand, he felt better and his teeth stopped chattering..  It was then that his distracted glance fell upon the little heap of black fur scattered around his couch, and he mourned his lost aspect.  He caught hold of himself, however, by virtue of a violent effort of will and tried to assess his position.  His reading had taught him many things and the affair seemed clear: the Mage of Siam was a werewolf and he, Denis, bitten by the animal, had just changed into a man.

At the thought that he was going to have to live in an unknown world, at first he was seized by a great terror.  A man amongst men, what risks would he not run!  The evocation of the sterile struggles to which the drivers of the Picardy coast delivered themselves, night and day, gave him a symbolic foretaste of the atrocious existence to which, like it or not, he must submit.  Then, he reflected.  His transformation, according to all appearances, and if the books did not lie, would be of short duration.  Then why not profit by it and make an incursion into town? 
[..]

But Denis was unaware that in this seemingly calm place was held on exactly that day the monthly meeting of the Dilettantes of the Rambolitan Chub, and it happened that he saw flood in, in the middle of his meal, a theory of gentlemen with fresh complexions and jovial manners who occupied at a stroke seven tables for four.  Denis frowned at the sudden influx, and, as he watched, the head waiter came quietly to his table.

“I beg your pardon, sir,” said that smooth-shaven and oily man, “ but could you do us the service of sharing your table with mademoiselle?”

Denis threw a glance at the chick and stopped frowning.

“I would be delighted.”   He said, half rising from  his seat.

“Thank you, sir.” Said the creature in a musical voice.  Musical saw to be exact.

“If you thank me,” pursued Denis, “what must I do?”

“Classical providence, without doubt.” Suggested the exquisite woman and she immediately dropped her handbag, which Denis caught in flight.

“Oh!” she exclaimed, “but you have extraordinary reflexes!”

“Yes.” Confirmed Denis.

“Your eyes are also very strange,”  She ejaculated five minutes later. “They remind me of…of…”

“Ah!”  Denis commented.

“Of garnets.”  She concluded.

“C’est la guerre.” Said Denis

“I don’t follow you…”

“I wished to say,” specified Denis, “that I was waiting for you to evoke the ruby and not seeing anything come but the garnet I concluded upon the restrictions which immediately follow war by relation of effect to cause.”

“And have you graduated from the political sciences?” asked the brown-haired doe.

“Never to return.”

“I find you quite fascinating.” The maiden asserted flatly, who, between ourselves, had lost her virginity more often than was her due.

“I willingly reciprocate the feeling, placing it in the feminine.” Madrigaled Denis.

They left the restaurant together and the coquette confided to the  wolf made man that she occupied, not far from there, a ravishing room at the hotel Money Grinder.

“Come and see my Japanese stamps.” She whispered in Denis’s ear.

“Is that wise?” enquired Denis, “Your husband, your brother, or surely one of your people, won’t they be upset?”

“I am something of an orphan.” Wailed the little girl, wiping away a tear with the end of a loaded index finger.

“What a shame!” commented her elegant companion politely.  He noticed, on following her to the hotel, that the clerk seemed to be curiously absent, and that so much plush red velvet made the place differ greatly from his own, but the stairway revealed to him the stockings, and immediately adjacent calves of the beauty, whom he allowed, wishing to instruct himself, to take six steps in front.  Instructed, he increased the pace.

The idea of fornicating in the company of a woman repelled him by virtue of his sense of humour, but the evocation of Fausses-Reposes  made the inhibiting element disappear and he soon found himself capable of putting into active practice the knowledge acquired by eye.  The beauty enthusiastically declared  herself ruined, and the ruse of these affirmations by  which she made certain of rising to the vertical escaped the understanding, little exercised in these matters, of the good Denis.

He was coming  out of a kind of coma quite different from everything that he had hitherto experienced when he heard the hour strike.  Choking and blanching, he put himself straight but remained stupid on perceiving his companion, her bum (excuse me) in the air, foraging with diligence in the pocket of his jacket.

“You want my photo!” he said suddenly, believing that he had understood.

He felt flattered, but then understood, by the jump which animated the bipartite hemisphere, the error of this supposition.

“But…er…yes my darling.”  Said the sweet thing, without fully knowing whether he was taking the mickey or niet.

Denis frowned.  He got up, went and checked his wallet.

“So you are one of those women the turpitudes of which one may read about in the literature of Monsieur Mauriac!” concluded Denis, “A whore of some sort.”

She was going to reply, and thus, that he gave her a pain in the arse and that she banged for her meat, and that she wasn’t going to have it off with a bloke for pleasure, but a light in the eye of the anthropised wolf made her mute instead.  There emanated from Denis’s orbits two small red beams which fixed on the ocular globes of the brunette and plunged her into a curious disarray.

“Would you like to cover yourself and decamp this instant!” suggested Denis.

He had the unexpected idea of augmenting the effect by emitting a roar.  Never had a similar inspiration come to worry him, but despite his lack of experience, it resonated in an appalling fashion.

The maiden, terrorised, dressed without saying a word, in less time than it takes a clock to strike twelve.  As soon as he was alone, Denis started to laugh.  He experienced a vicious feeling, quite exciting.

“It’s the taste of vengeance.” He supposed out loud.

He  put his accoutrements back in order, washed where necessary and went out.  It was night and the boulevard scintillated in marvellous fashion.  He hadn’t gone two metres when three men approached him.  Dressed a little loudly, with suits that were too light, hats too new and shoes too shiny, they surrounded him.

“Can we have a word with you?”  said the thinnest of the three, a sallow man with a thin moustache.

“About what?” wondered Denis.

“Don’t fuck about.” Articulated one of the others, red and cubic.

“Step inside…” proposed the sallow one as they were passing a bar.

Denis entered, fairly curious.  He was finding the adventure amusing so far.

“Do you play bridge?” he asked the three men.

“You’re going to need one.” Remarked the red, cubic one in an obscure way.  HE seemed incensed.

“My dear sir,” said the sallow one once they had entered, “ you have behaved in a hardly correct manner with a young girl.”

Denis burst out laughing.

“He’s having a good laugh, the pillock.” Observed the red one.  He’ll be laughing less soon.”

“He finds,” pursued the sallow one, “ that we take an interest in this chick.”

Suddenly Denis understood.

“I see.” He said, “ You are pimps.”

All three stood up at once.

“Mind your own business.” Menaced the cubic one.

Denis looked at them.

“I am going to get angry.”   He said calmly.  “It is the first time in my life, but I recognise the sensation.  Like in books.”

The three men seemed put out.

“You needn’t think you scare us, mug!” said the red one.

The third said little.  He closed a fist and took a run.  As the fist arrived at Denis’s chin, this latter ducked back, snatched the wrist and squeezed.  It made a noise.

A bottle contacted the skull of Denis, who blinked and drew back.

“We’re going to hang you out to dry.”  Said the sallow one.

The bar had emptied.  Denis bounded over the table and the cubic one.  Astounded, the man gaped, but he had the reflex to grab the suede shoed foot of the hermit of Fausses-Reposes.  There followed a brief melee at the end of which Denis, his collar torn, contemplated himself in the mirror.  A gash crossed his cheek, and one of his eyes was turning indigo.  Rapidly, he arranged the three inert bodies under the benches.  His heart boomed beneath his ribs.  He tidied himself up a bit.  And suddenly, his eyes fell upon a clock.  Eleven o’clock.

“Good grief,” he thought, “I’ve got to move!”

Quickly, he put on his dark glasses and ran to his hotel.  His soul was full f hate but the urgent need o departure was obvious.  He paid for his room, took his bag, jumped on his bicycle and left like a true Coppi.

[...]

Denis threw himself into it.  The astounded asphalt gave way before his furious progression.  The edge of Saint Cloud would be reached in no time.  He crossed the portion of town that runs the length of the Saint-Cloud Park, and turned left towards the Pont Noir and Ville d’Avray.  As he was emerging from this noble city before the Cabassud restaurant, he became aware of an agitation behind him.  He forced the pace, and suddenly, turned onto a forest track.  Time pressed.  In the distance, suddenly, a clock announced midnight.

From the first stroke, Denis noticed that things were going badly.  He could hardly touch the pedals, his legs seemed to him to be shortening.  By the thin light of the moon, he was negotiating, in his flight, the pebbles of the dirt track when he noticed his shadow -  a long muzzle, straight ears – as at once, he came a cropper, as a wolf on a bicycle, it has no stability.

Happily for him, he had hardly touched ground when with a bound he sprang into a thicket, and the police bike crashed onto the fallen bicycle.  The motorcycle cop lost a testicle and h is auditive acuity subsequently diminished by thirty-nine percent.

Denis had hardly turned back into a wolf when he asked himself, while trotting back towards his home, about the strange frenzy which had seized him under his cast-off form of a man.  He, so soft, so calm, had watched his good principles and tolerance fly out of the window.  The vengeful rage, the effects of which had been visited on the three pimps of la Madeleine – of which one, let us hasten to say in the defence of true pimps, was in the pay of the Vice Squad – seemed to him at once unthinkable and fascinating.  He shook his head.  What great unhappiness this bite of the Mage of Siam!  Happily, he thought, this tiresome transformation was going to limit itself to days of the full moon.  But there remained something in him – and this vague latent anger, this desire for revenge did not fail to disturb him.
>>

Sursa:
http://www.roguesyarn.com/Werewolf%20story.htm

sau

Click here to download this file

sau se poate consulta, pt savoarea limbajului  shi varianta in limba romana
Boris Vian - "Omul-lup", traducerea din limba franceza de Ion Doru Brana
publicata in
"Tigrul monden - proza satirica contemporana", selectzia shi prezentarileViorica Mircea, prefatza
Marin Sorescu, Astra, 1989



duminică, 2 februarie 2014

Precizare Constitutionala

<<Delegarea legislativă
 ARTICOLUL 115
(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe.
(3) Dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
(7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei. >>
 Sursa:http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c4s0a115
 
prin urmare, orisicat ar dori cineva 
modificari ale Codului penal sau Codului de procedura penala 
nu se pot opera prin ordonanta de urgenta a guvernului

sâmbătă, 18 ianuarie 2014

(Farandola europeana)

... mecanism  descris de catre
Serge Brussolo
in
Carnavalul de fier
 
pasaje:
<<
— Farandola! gemu ea cu o voce fără timbru.
Riscând o privire afară din ascunzătoare,
tânărul putu să vadă lunga coloană de dansatori
luând cu asalt flancul unei coline. Se ondula cu
rapiditatea unui şarpe ce se strecura în apa
mlaştinii. Picioarele dansatorilor călcau în cadenţă
strivind iarba, ridicând nori de praf. Capetele
băteau măsura, gurile li se destindeau în râsete şi
cântece... La prima vedere păreau doar un lung şir
de petrecăreţi scăpaţi de la vreun banchet
campestru sau saltimbanci ce constituiau
avangarda unui bal itinerant. Dar, pe măsură ce
se apropiau şi putu să observe detalii, David zări
ciudăţenia: un om din trei se strâmba de durere,
picioarele-i sângerau, era ca răstignit între cei doi
dansatori care-l încadrau. Brusc alertat, privi cu
atenţie coloana pe toată lungimea ei. Numără cam
treizeci de indivizi zdrenţuiţi, al căror aspect
contrasta în mod straniu cu cel al personajelor cei
ţineau de mâini...
— Ai înţeles? şopti Sirce târându-se lângă
umărul lui. Farandola e o capcană! Doi dansatori
din trei sunt androizi! Roboţi! Sub pretextul
serbărilor, îşi capturează victimele omeneşti,
întinzându-le mâna. Degetele lor secretă o sevă ce
are putere adezivă atât de mare, că simpla
strângere de mână este suficientă pentru a opera o
sudură dermică definitivă! O adevărată grefă!
Victimele, transformate în fraţi siamezi, sunt astfel
incluse în farandolă, prinse ca între paranteze. Din
acel moment, legaţi între doi roboţi, prizonierii
sunt crucificaţi, dansând fără oprire, până la
epuizare, până la moarte. Căci androizii se
hrănesc cu energia lor, le digeră atomii de carbon
ca nişte lipitori cibernetice. Uită-te bine! Ai în faţa
ta una dintre cele mai redutabile capcane puse la
punct de prinţii carnavalului!
Îl trecură fiorii. Ochii i se holbau la lanţul
mortal ce zigzaga peste câmpie. Dansau temniceri
şi prizonieri laolaltă, legaţi puternic, unul de
celălalt, ca încătuşaţi, ocnă ambulantă cu aspect
hazliu, omidă veselă deplasându-se într-un
concert subţirel de flaut. Dansatori de oţel... David
ştia deja că imaginea lor îi va rămâne veşnic
gravată în memorie: armuri cu rotiţe complexe,
disimulate sub învelişuri de piele artificială,
antrenând în sarabanda lor nenorociţii cu corpuri
descărnate, cu picioare însângerate de săptămâni
tropăind neîncetat.
—Cine s-ar feri de ei? continuă femeia. Nu sunt
tineri, frumoşi, fără griji, plini de viaţă?
Instinctiv, David îşi lipi palmele jilave de piatră.
Farandola se îndepărta. Avu un sentiment de
uşurare, ca la dispariţia unui şarpe într-o gaură de
zid.—
Când te-au prins, nu mai poţi face nimic,
comentă mai departe Sirce. Pentru a elibera
prizonierul, ar trebui să i se taie fiecare mână cu
securea...
Rămaseră un timp tăcuţi, fără să-şi mai spună
nimic, copleşiţi de inevitabila nelinişte ce urmează
după o scenă îngrozitoare, cu pielea zbârlită de o
profundă oroare viscerală.
 >>
p.80-81
<<
 Sunetul piţigăiat al unui fluier izbucni undeva
în dreapta lui, dar nu-i dădu nici o atenţie. Era
preocupat de gândul traversării care-l aştepta.
Rumega la sumbrele perspective, când farandola
năvăli în stradă în ritmul unei muzici vesele ce
dezlega picioarele şi le dădea o poftă irezistibilă
de a dansa.
David se rezemă cu spatele de parapet pentru
a face loc. Cu o privire distrată, observă câţiva
tineri care ţopăiau ca nişte capre, râzând în
hohote, în timp ce alţii afişau toate semnele
epuizării. Nu pricepu ce se petrecea decât în
momentul în care ultimul şir îi întinse mâna si-l
trase şi pe el în rând... Degetele de oţel se închiseră în
jurul palmei sale cu _ un zgomot de zăvor tras şi simţi
falangele robotului umezindu-se cu lipici dermic. Avu
o tresărire de groază. FARANDOLA! Cum de
putuse uita? într-o fracţiune de secundă re-văzu
temniţa ambulantă întrezărită în câmp în ajunul
sosirii lor în Oraşul Serbărilor, lanţul de prizonieri
încadraţi de gardieni cibernetici ce ţopăie ca nişte
staruri ale dansului. Cuvintele Sircei îi perforau
creierul:
"Un clei pe care nimic nu-l mai poate desface, o
veritabilă sudură dermică ce-i leagă pe dansatori
de călăii lor până la moarte. Nici o cale de scăpare,
decât să-i taie mâna!"
Îl înhăţaseră! Îl vor târî în urma lor, hrăninduse
cu energia lui, transformându-l într-o zdreanţă
cu picioare însângerate... Se încorda şi căzu greu
ca un bolovan în mijlocul drumului. Mâna lui
flutura între degetele robotului care se îndepărta,
iar el era liber. Liber şi năuc. Abia privindu-şi
mâna goală, înţelese că mănuşa de cauciuc îl
salvase, izolând pielea de formidabilul clei
organic destinat să facă din el un frate siamez.
Mănuşa din cau-duc din costumul lui "Moş
Hemoragie"! Izbucni într-un hohot idiot de râs şi
sări în picioare, urmărind cu privirea traiectoria
sinuoasă a farandolei ce pătrundea în oraş,
asemeni unui şarpe ce se strecoară în cizma unui
individ adormit. Ultimul robot îşi scutura braţul,
încercând în zadar să se debaraseze de mănuşa
din latex lipită de palma sa. Dispărură după un
colţ.
David trase puternic aer în piept. Drama nu
durase mai mult de câteva secunde. Fusese pe
punctul de a fi răpit, fără ca cei care asistau la
scenă să vadă în ea ceva rău, fără să fi putut scoate
măcar un strigăt, care, oricum, ar fi fost acoperit
de stridenţele ascuţite ale fluierului...
Picioarele îi tremurau de frică retrospectivă. Se
crispa de parapet. Peste cinci sau zece minute
urma să se repete atacul, undeva în oraş, într-o
piaţă, de-a lungul unui bulevard sau în penumbra
unei străduţe, oriunde s-ar fi găsit vreun amărât
care să se lase prins de mână, plin de încredere...
>>
p.146-148

Sursa: http://www.scribd.com/doc/169879434/Carnavalul-de-Fier

vineri, 20 decembrie 2013

Henry David Thoreau: Life Whithout Principle

http://en.wikipedia.org/wiki/Henry_David_Thoreau

"
  1. Don’t cheat people by conspiring with them to protect their comfort zones.
  2. Don’t make religions and other such institutions the sort of intellectual comfort zone that prevents you from entertaining ideas that aren’t to be found there.
  3. Don’t cheat yourself by working primarily for a paycheck. If what you do with your life free-of-charge is so worthless to you that you’d be convinced to do something else in exchange for a little money or fame, you need better hobbies.
  4. Furthermore, don’t hire someone who’s only in it for the money.
  5. Sustain yourself by the life you live, not by exchanging your life for money and living off that.
  6. It is a shame to be living off an inheritance, charity, a government pension, or to gamble your way to prosperity – either through a lottery or by such means as prospecting for gold.
  7. Remember that what is valuable about a thing is not the same as how much money it will fetch on the market.
  8. Don’t waste conversation and attention on the superficial trivialities and gossip of the daily news, but attend to things of more import: “Read not the Times. Read the Eternities.”
  9. Similarly, politics is something that ought to be a minor and discreet part of life, not the grotesque public sport it has become.
  10. Don’t mistake the march of commerce for progress and civilization – especially when that commerce amounts to driving slaves to produce the articles of vice like alcohol and tobacco. There’s no shortage of gold, of tobacco, of alcohol, but there is a short supply of “a high and earnest purpose."
"
sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Life_Without_Principle
http://en.wikisource.org/wiki/Life_Without_Principle

luni, 16 decembrie 2013

Din ciclul comentarii nepublicate

ori incomplet publicate de pe aici :
http://lauranureldin.blogspot.ro/2013/12/uniti-ne-revenim-un-pic.html#comment-form
hmm a se consulta si urmatorul text de lege pt aceasta :):
 "
ARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege. 
"
sursa:
 http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0a30 
aceasta mai ales pt cazul de fatza 
hmm shi desigur dc este necesar ,
adica dc nu e vb de o simpla :D 
problema tehnica 
:D
shi acum pt coerenta sa reiau un pic firul argumentativ de pe acolo si 
sa-l mai completez cu erate, sa le spunem 
absolut necesare, din cate am considerat 
la fel ca si ca si postarea de fata 
si in spiritul de solidaritate shi chiar intr-ajutorare,
in intzelegerea unor anume principii, 
statuat si prin Constitutia Statului Roman, 
pe aici :
"
 ARTICOLUL 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.

(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

in articolul 2
 "
Sursa:
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0a2
hmm shi sa nu mai pierd vremea 
ia sa punem un pic mai jos 
FIRUL ARGUMENTATIV NETRUNCHIAT :
<<

  1. Paragrafe din legile statului roman privitoare la cele scrise mai sus:
    CONSTITUTIA ROMANIEI
    Art. 31, alineatul 4:
    <<
    ARTICOLUL 31
    (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

    (2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

    (3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.

    (4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

    (5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică. >>
    Sursa:
    http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=2#t2c2s0a31

    <>
    http://legeaz.net/legea-504-2002-audiovizualului-actualizata/pagina-2


    INDEPENDENŢĂ ŞI IMPARŢIALITATE
    Independenţa şi imparţialitatea nu inseamnă neutralizarea valorii de adevăr a stirilor
    prin prezentarea plată .i neutralizarea reciprocă a informa.iilor .i a opiniilor contradictorii.
    Continutul editorial va pune in eviden.ă opinia relevantă sau informa.ia de maximă
    credibilitate, precizănd însă caracterul relativ al veridicită.ii, care în unele dintre cazuri,
    poate fi stabilită numai în instanţele de judecată sau de evaluarea opiniei publice.
    Independenţa şi imparţialitatea nu înseamnă a refuza evidenţa adevărului atunci când
    el se află cu în mod clar de partea unora dintre cei aflaţi în dispută, cu excepţia cauzelor
    penale, unde evaluarea aparţine exclusiv instanţelor de judecată.
    Realizatorii vor fi imparţiali din punct de vedere politic în realizarea programelor, fără a
    fi însă opri.i de la a avea convingeri politice proprii.
    Continutul editorial va acorda importantă problemelor reale ale societăţii .i nu va
    crea false probleme sau nu va obtura aten.ia publicului cu probleme minore. Totodată se va
    avea în vedere adresarea pe un public .intă, care poate fi diferen.iat pe capacitate de
    inţelegere, informare .i preferinţe şi nu numai în func.ie de capacitatea de a răspunde la
    mesajele comerciale, ci şi în paralel cu aceasta. Nu se va crea confuzie intre cele două
    planuri, respectiv planul editorial .i cel publicitar, ci se va crea un cadru de repere care să
    ajute publicul să le distingă pentru a extrage beneficiile disponibile în ambele.
    Interesele commerciale ale societă.ilor de radio şi televiziune se vor putea exercita in
    limitele satisfacerii interesului public sau, în situaţia cazurilor punctuale legitime în care nu
    există o relaţie directă între acestea şi interesul public, fără a leza interesul public.
    http://audiovizual.ro/ro/cod-deontologic-arca/
    RăspundeţiȘtergere
     a se insera urmatoarea lipsa:

  2. a se adauga la paragrafele din legile statului roman de pe la comentariul no.1 de pe aici
    si aceasta
    "Contravenţii şi sancţiuni
    Art. 87
    Orice clauze contractuale, indiferent de părţi, care încalcă, în domeniul audiovizualului, dreptul publicului de a primi informaţii de interes public şi libera concurenţă sunt nule"
    sursa
    http://legeaz.net/legea-504-2002-audiovizualului-actualizata/pagina-2
    hmm probil o problema tehnica :)


  3. iar pt paragraful 4 :
    <>
    Exista un posibil raspuns la aceasta intrebare pe aici:
    <>
    http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c1s3a74

    inititziativa legislative cetateneasca mai précis,
    reglementata
    in paragraful 1 din articolul 74 din Constitutia Romaniei
    RăspundeţiȘtergere
    iar pe la cel de mai sus a se insera urmatoarea erata :
     "


    iar  pt paragraful 4 :
    “Ne revenim un pic și chiar facem ceva?”
    Exista un posibil raspuns la aceasta intrebare pe aici:
    “ARTICOLUL 74
    (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
    (2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
    (3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
    (4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
    (5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată. “
    "
  4. pt paragraful 1, randul 4 din textul de mai sus, pe unde se gaseste urmatorul indemn:
    “Să luăm exemplul SUA, considerate modelul libertății și democrației”
    de pe aici
    http://www.etymonline.com/index.php?term=democracy
    se poate foarte simplu vedea cum ca modelul democratiei nu este SUA
    ci mai degraba acesta :
    http://en.wikipedia.org/wiki/Athenian_democracy
    iar daca cineva mai are curiozitatea sa
    se uite pe aici
    http://constitutionus.com/
    de-o pilda,
    sau pe aici daca are placerea:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Democracy_in_America
    si sa compare principiile de pe acolo cu
    ce se intampla actualmente si de ceva vreme prin SUA
    sunt curios daca ar mai putea numi acel stat democratic
    RăspundeţiȘtergere
    >>
    cu multzumiri entitatzii respective pt initziativa
    :)

joi, 12 decembrie 2013

Apa rea

Urmarind la un moment dat informatziile prezentate pe prezentate in acest documentar :
http://vimeo.com/57486925
https://www.facebook.com/gaslandmovie

<<Art. 3.
Constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei urmatoarele:
a) planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman;
b) actiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de razboi contra tarii sau de razboi civil, inlesnirea ocupatiei militare straine, aservirea fata de o putere straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savirsi oricare din aceste fapte;
c) tradarea prin ajutarea inamicului;
d) actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea puterii de stat;
e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, procurarea ori detinerea ilegala de documente sau date secrete de stat, in vederea transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora sau in orice alt scop neautorizat de lege, precum si divulgarea secretelor de stat sau neglijenta in pastrarea acestora;
f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale;
g) actiunile prin care se atenteaza la viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanelor care indeplinesc functii importante in stat ori a reprezentantilor altor state sau ai organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii in Romania, potrivit legii, tratatelor si conventiilor incheiate, precum si practicii internationale;
h) initierea, organizarea, savirsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;
i) actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea in orice mod a oricaror activitati al caror scop il constituie savirsirea de asemenea fapte;
j) atentatele contra unei colectivitati, savirsite prin orice mijloace;
k) sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitatile autorizate sa le detina, contrabanda cu acestea, producerea, detinerea, instrainarea, transportul sau folosirea lor in alte conditii decit cele prevazute de lege, precum si portul de armament sau munitie, fara drept, daca prin acestea se pune in pericol siguranta nationala;
l) initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate la lit. a) - k), precum si desfasurarea in secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii. 


Art. 4.
Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite in scopul restringerii sau interzicerii dreptului de aparare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura, garantate prin Constitutie sau legi. Nici o persoana nu poate fi urmarita pentru exprimarea libera a opiniilor sale politice si nu poate face obiectul unei imixtiuni in viata sa particulara, in familia sa, in domeniul sau proprietatile sale ori in corespondenta sau comunicatii, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputatiei sale, daca nu savirseste vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o amenintare la adresa sigurantei nationale. >>

sursa:
http://www.sie.ro/Legi/51.html


<<Capitolul IV
REABILITAREA
Art. 161
Atentatul contra unei colectivităţi
Atentatul săvârşit contra unei colectivităţi prin otrăviri în masă, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, de natură să slăbească puterea de stat, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.>>
sursa:
 http://legeaz.net/cod-penal-actualizat-2011/art-161-cpen

 <<CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1
(1) Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.
(11) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare.
(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general.
(3) Dreptul de folosinţă, cât şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din protecţia şi conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu excepţia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.
(4) Apele, malurile şi albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte.
(5) Sunt, de asemenea, supuse dispoziţiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele şi prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii apelor ori regimului de curgere a acestora.
(6) Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor la sursă şi poluatorul plăteşte şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influenţat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea.
Legea apelor actualizată prin:Lege nr. 310/2004 - pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996 din 28 iunie 2004, M. Of. 584/2004;
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.
(11) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare.
(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general.
(3) Dreptul de folosinţă, cât şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din protecţia şi conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu excepţia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.
(4) Apele, malurile şi albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte.
(5) Sunt, de asemenea, supuse dispoziţiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele şi prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii apelor ori regimului de curgere a acestora.
(6) Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor la sursă şi poluatorul plăteşte şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influenţat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea.
Legea apelor actualizată prin:Lege nr. 310/2004 - pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996 din 28 iunie 2004, M. Of. 584/2004;


Detalii: http://legeaz.net/legea-apelor-107-1996/art-1-dispozitii-generale
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.
(11) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare.
(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general.
(3) Dreptul de folosinţă, cât şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din protecţia şi conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu excepţia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.
(4) Apele, malurile şi albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte.
(5) Sunt, de asemenea, supuse dispoziţiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele şi prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii apelor ori regimului de curgere a acestora.
(6) Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor la sursă şi poluatorul plăteşte şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influenţat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea.
Legea apelor actualizată prin:Lege nr. 310/2004 - pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996 din 28 iunie 2004, M. Of. 584/2004;


Detalii: http://legeaz.net/legea-apelor-107-1996/art-1-dispozitii-generale
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1
(1) Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.
(11) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare.
(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general.
(3) Dreptul de folosinţă, cât şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din protecţia şi conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu excepţia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.
(4) Apele, malurile şi albiile acestora, indiferent de persoana fizică sau juridică care le administrează, sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte.
(5) Sunt, de asemenea, supuse dispoziţiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele şi prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii apelor ori regimului de curgere a acestora.
(6) Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor la sursă şi poluatorul plăteşte şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influenţat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea.
Legea apelor actualizată prin:Lege nr. 310/2004 - pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996 din 28 iunie 2004, M. Of. 584/2004;


Detalii: http://legeaz.net/legea-apelor-107-1996/art-1-dispozitii-generale

solutia constitutionala pentru astfel de abuzuri
impotriva cetatenilor si legilor statului roman 
ar putea fi
initziativa legislativa cetateneasca,
reglementa pe aici:

<< ARTICOLUL 74
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.>> 
sursa
http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339

marți, 17 septembrie 2013

Treason: From the German Criminal Code


<<
Section 94
Treason
(1) Whosoever
1.  communicates a state secret to a foreign power or one of its intermediaries; or
2.  otherwise allows a state secret to come to the attention of an unauthorised person or to become known to the public in order to prejudice the Federal Republic of Germany or benefit a foreign power
and thereby creates a danger of serious prejudice to the external security of the Federal Republic of Germany, shall be liable to imprisonment of not less than one year.
(2) In especially serious cases the penalty shall be imprisonment for life or of not less than five years. An especially serious case will typically occur if the offender

1.  abuses a position of responsibility which especially obliges him to safeguard state secrets; or

2.  through the offence creates the danger of an especially serious prejudice to the external security of the Federal Republic of Germany.
>>
:) just returning a favor to someone :)